eradicat definitie

12 definiții pentru eradicat

eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezrădăcina. 2 (C. i. boli infecțioase, contagioase sau epidemii) A face să dispară. 3 A înlătura complet cauzele care provoacă apariția unui proces patologic Si: (îvp) a stârpi. 4 (C. i. stări de lucruri, manifestări sociale etc.) A face să dispară complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.
eradicat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: eradica] 1 (Liv; d. plante, arbori) Dezrădăcinat. 2 (D. boli, epidemii) Înlăturat complet. 3 (D. cauzele unui proces patologic) Înlăturat complet Si: (îvp) stârpit. 4 (D. stări de lucruri, manifestări sociale) Făcut să dispară Si: eliminat, extirpat, lichidat, suprimat.
eradicat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: eradica] 1-4 (Nob) Eradicare (1-4).
ERADICÁ, eradichez, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. [Prez. ind. și: eradíc] – Din lat., it. eradicare.
ERADICÁ, eradíc, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. – Din lat., it. eradicare.
eradicá (a ~) vb., ind. prez. 3 eradicheáză
eradicá vb., ind. prez. 1 sg. eradichéz, 3 sg. și pl. eradicheáză
ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi.
ERADICÁ vb. I. tr. (Latinism) A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. [P.i. eradíc. / < lat., it. eradicare].
ERADICÁ vb. tr. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer)
A ERADICÁ ~chéz tranz. A smulge din rădăcini; a dezrădăcina. /<lat. eradicare
eradica vb. v. DEZRĂDĂCINA. STÎRPI.

eradicat dex

Intrare: eradica (1 eradic)
eradica 1 eradic verb grupa I conjugarea I
Intrare: eradica (1 eradichez)
eradica 1 eradichez verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: eradicat
eradicat participiu