Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru eradicat

eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezr─âd─âcina. 2 (C. i. boli infec╚Ťioase, contagioase sau epidemii) A face s─â dispar─â. 3 A ├«nl─âtura complet cauzele care provoac─â apari╚Ťia unui proces patologic Si: (├«vp) a st├órpi. 4 (C. i. st─âri de lucruri, manifest─âri sociale etc.) A face s─â dispar─â complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.
eradicat2, ~─â a [At: MDA ms / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: eradica] 1 (Liv; d. plante, arbori) Dezr─âd─âcinat. 2 (D. boli, epidemii) ├Änl─âturat complet. 3 (D. cauzele unui proces patologic) ├Änl─âturat complet Si: (├«vp) st├órpit. 4 (D. st─âri de lucruri, manifest─âri sociale) F─âcut s─â dispar─â Si: eliminat, extirpat, lichidat, suprimat.
eradicat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: eradica] 1-4 (Nob) Eradicare (1-4).
ERADIC├ü, eradichez, vb. I. Tranz. A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; p. ext. a st├órpi, a desfiin╚Ťa. [Prez. ind. ╚Öi: erad├şc] ÔÇô Din lat., it. eradicare.
ERADIC├ü, erad├şc, vb. I. Tranz. A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; p. ext. a st├órpi, a desfiin╚Ťa. ÔÇô Din lat., it. eradicare.
eradicá (a ~) vb., ind. prez. 3 eradicheáză
eradic├í vb., ind. prez. 1 sg. eradich├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. eradiche├íz─â
ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi.
ERADIC├ü vb. I. tr. (Latinism) A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; (p. ext.) a st├órpi, a desfiin╚Ťa, a extirpa. [P.i. erad├şc. / < lat., it. eradicare].
ERADIC├ü vb. tr. a smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; (p. ext.) a st├órpi, a desfiin╚Ťa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. ├ęradiquer)
A ERADIC├ü ~ch├ęz tranz. A smulge din r─âd─âcini; a dezr─âd─âcina. /<lat. eradicare
eradica vb. v. DEZRĂDĂCINA. STÎRPI.

Eradicat dex online | sinonim

Eradicat definitie

Intrare: eradica (1 eradic)
eradica 1 eradic verb grupa I conjugarea I
Intrare: eradica (1 eradichez)
eradica 1 eradichez verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: eradicat
eradicat participiu