epocal definitie

11 definiții pentru epocal

epocal, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. I, V. / Pl: ~i, ~e / E: epocă + -al] 1 Care este menit să marcheze o epocă. 2 De o valoare covârșitoare. 3 Remarcabil. 4 Memorabil.
EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.
EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.
EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covîrșitoare. Victoria epocală a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a zguduit lumea capitalistă: socialismul a izbîndit pe a șasea parte a lumii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 245. Pentru toți oamenii cinstiți din lume, victoriile epocale ale Uniunii Sovietice pe frontul construcției pașnice și al construirii comunismului sînt un prilej de bucurie, dătător de noi forțe și încredere în victorie. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2640.
epocál adj. m., pl. epocáli; f. epocálă, pl. epocále
epocál adj. m., pl. epocáli; f. sg. epocálă, pl. epocále
EPOCÁL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)
EPOCÁL, -Ă adj. Menit să determine, să delimiteze o epocă. ♦ Răsunător, memorabil. [Cf. it. epocale].
EPOCÁL, -Ă adj. menit să marcheze o epocă. ◊ de mare răsunet, memorabil. (< it. epocale)
EPOCÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de o epocă; care constituie o epocă. Transformări ~e. 2) Care este de importanță deosebită; cu rezonanță mare. Eveniment ~. /epocă + suf. ~al
EPOCAL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)

epocal dex

Intrare: epocal
epocal adjectiv