Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru epizon─â

epizon─â sf [At: LTR2 / Pl: ~ne / E: epi- + zon─â] (Glg) Zon─â de ╚Öisturi cristaline formate ├«n condi╚Ťiile unui slab metamorfism regional, c├ónd temperatura ╚Öi presiunea litostatic─â este sc─âzut─â, iar presiunea dirijat─â este ridicat─â.
EPIZ├ôN─é, epizone, s. f. Ansamblul ╚Öisturilor cristaline formate ├«n condi╚Ťiile unui metamorfism regional slab. ÔÇô Din fr. ├ępizone.
EPIZ├ôN─é, epizone, s. f. Ansamblul ╚Öisturilor cristaline formate ├«n condi╚Ťiile unui metamorfism regional slab. ÔÇô Din fr. ├ępizone.
epiz├│n─â s. f., g.-d. art. epiz├│nei; pl. epiz├│ne
epiz├│n─â s. f. Ôćĺ zon─â
EPIZ├ôN─é s.f. (Geol.) Zon─â superficial─â (p├ón─â la 6 km) de metamorfism ├«n scoar╚Ťa P─âm├óntului. [Et. incert─â].
EPIZ├ôN─é s. f. zon─â de transformare metamorfic─â ├«ntre suprafa╚Ťa P─âm├óntului ╚Öi ad├óncimi de 4-6 km. (< fr. ├ępizone)
EPIZÓNĂ (< fr. {i}) s. f. Prima zonă de transformare a metamorfismului general, extinsă până la adâncimea de 6 km, caracterizată prin: temperatură joasă (-200°C), presiune litostatică scăzută, stres puternic și umiditate mare. Rocile formate (șisturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, talcoase și filite) au textură șistoasă și luciu mătăsos.

Epizon─â dex online | sinonim

Epizon─â definitie

Intrare: epizon─â
epizon─â substantiv feminin