epitroapă definitie

5 definiții pentru epitroapă

epitroa sf vz epitropă
epitro sf [At: MAN. LEG. 28v/9 / V: (îvr) ~roapă, ipi~ / Pl: ~pe / E:ngr ἐπιτροπισσα] 1 Tutoare. 2 (Pex) Supraveghetoare.
EPITRÓPĂ s.f. (Ret.) Concesie. [< fr. épitrope, cf. gr. epitrope].
EPITRÓPĂ s. f. concesie (2). (< fr. épitrope, gr. epitrope)
epitropă (gr. epitrope „concesie”), figură retorică prin care se face concesie adversarului admițând veracitatea unei acuzații, pentru ca din aceasta să rezulte tocmai tăria argumentelor proprii și lipsa de temei a incriminării. E. este un raționament prin care se dovedește caracterul fals al premisei (A): "Deși mi-ar fi ușor să resping această acuzare, voi admite că e întemeiată; vă veți convinge și mai bine de fragilitatea ei. Sin. concesie, sin. sicoreză.

epitroapă dex

Intrare: epitropă
epitropă substantiv feminin
epitroapă