epitome definitie

6 definiții pentru epitome

epitom sn vz epitomă
epito sf [At: CANTEMIR, HR. 153 / V: ~om sn, ~me (pl: ~mi) / Pl: ~me / E: fr épitome, lat epitoma, epitome, ngr ἐπιτομή] (Înv) Rezumat al unei cărți, al unei lucrări etc. corectată
epitome sf vz epitomă
epitómă s. f., pl. epitóme
EPITÓMĂ s. f. 1. abreviere, rezumat al unei opere. 2. manual rezumativ de istorie. (< fr. épitome, lat., gr. epitome)
EPITÓMĂ (cuv. gr.) s. f. (În Antic.) Reproducerea sumară sau abreviată a unei opere cu caracter științific, istoric sau filozofic. Procedeul a cunoscut o mare dezvoltare în epoca romană când opera respectivă este desemnată cu titlu de breviarium și se referea cu precădere la lucrări de istorie (Titus Livius, Eutropius ș.a.).

epitome dex

Intrare: epitomă
epitomă substantiv feminin
epitom
epitome