epistasie sf [At: (a. 1786) IORGA, S. D. 191 / V: ~tăsie, ~tășie, (înv) ~ație, ~tăție / Pl: ~ii / E: ngr ἐπιστασία] (Înv) 1 Supraveghere. 2 Îngrijire. 3 Conducere. 4 (Pex) Funcție administrativă care constă în conducerea unei provincii, a unor servicii publice etc. 5 Persoană care îndeplinea epistasia (4). 6 Timp în care o persoană îndeplinea epistasia (4).

epistație sf vz epistasie

epistăsie sf vz epistasie

epistășie sf vz epistasie[1] modificată

epistăție sf vz epistasie

epistasíe f. (ngr. și vgr. epi-stasía). Vechĭ. Supraveghere, conducere.