Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru epistrof─â

epistrof─â sf [At: LM / Pl: ~fe / E: fr ├ępistrophe] (Rar) 1 Repetare a p─âr╚Ťii finale a unei fraze Si: epifor─â. 2 Repetare a temei principale ├«n muzica bisericeasc─â.
EPISTR├ôF─é, epistrofe, s. f. Repeti╚Ťie a unui cuv├ónt la sf├ór╚Öitul unei fraze; epifor─â. ÔÇô Din fr. ├ępistrophe.
EPISTR├ôF─é, epistrofe, s. f. Repeti╚Ťie a unui cuv├ónt la sf├ór╚Öitul unei fraze; epifor─â. ÔÇô Din fr. ├ępistrophe.
!epistr├│f─â (-pis-tro-/-pi-stro-) s. f., g.-d. art. epistr├│fei; pl. epistr├│fe
epistr├│f─â s. f. (sil. mf. -stro-) Ôćĺ strof─â
EPISTR├ôF─é s.f. 1. (Ret.) Repeti╚Ťie a unui cuv├ónt la sf├ór╚Öitul unei fraze; epifor─â (2) [├«n DN]. 2. Fel de ├«ntoarcere folosit ├«n tactica militar─â a grecilor. [< fr. ├ępistrofe, gr. epistrophe < epistrephein ÔÇô a ├«ntoarce].
EPISTR├ôF─é s. f. 1. fel de ├«ntoarcere folosit ├«n tactica militar─â a grecilor. 2. repeti╚Ťie a unui cuv├ónt la sf├ór╚Öitul unei fraze; epifor─â (2). (< fr. ├ępistrophe)
epistrof─â (gr. epistrophe ÔÇ×├«ntoarcereÔÇŁ), sin. epifor─â.

Epistrof─â dex online | sinonim

Epistrof─â definitie

Intrare: epistrof─â
epistrof─â substantiv feminin
  • silabisire: -stro-