Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru episceniu

episceniu sn [At: LM / P: ~niu / Pl: ~ii / E: fr ├ępisc├ęnium] Construc╚Ťie asem─ân─âtoare unui etaj, situat─â deasupra scenei ├«n teatrul antic ╚Öi folosit─â pentru amplasarea ma╚Öinilor.
EPISC├ëNIU, episcenii, s. n. Construc╚Ťie asem─ân─âtoare unui etaj, situat─â deasupra scenei ├«n teatrul antic. ÔÇô Din fr. ├ępisc├ęnium.
EPISC├ëNIU, episcenii, s. n. Construc╚Ťie asem─ân─âtoare unui etaj, situat─â deasupra scenei ├«n teatrul antic. ÔÇô Din fr. ├ępisc├ęnium.
!episc├ęniu [niu pron. niu] (-pis-ce-/-pi-sce-), s. n., art. episc├ęniul; pl. episc├ęnii, art. episc├ęniile (-ni-i-)
episc├ęniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -niu], art. episc├ęniul; pl. episc├ęnii, art. episc├ęniile (sil. -ni-i-)
EPISC├ëNIU s.n. Construc╚Ťie ca un etaj superior, situat─â deasupra scenei, ├«n teatrele antice. [Pron. -niu. / < fr. ├ępisc├ęnium, lat. episcenium].
EPISC├ëNIU s. n. construc╚Ťie ca un etaj superior deasupra scenei, ├«n teatrele antice. (< fr. ├ępisc├ęnium, lat. episcenium)

Episceniu dex online | sinonim

Episceniu definitie

Intrare: episceniu
episceniu substantiv neutru
  • silabisire: -sce-
  • pronun╚Ťie: -niu pr. -n─şu