Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 580696:

*epilóg n., pl. urĭ sau oage (vgr. epílogos). Concluziunea unuĭ romanț, uneĭ poeme. Sfîrșitu uneĭ întîmplărĭ în care joacă rol sentimentele: epilogu acesteĭ drame fu moartea. V. prolog.

Epilogon dex online | sinonim

Epilogon definitie