Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru epilat

epila vtr [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~lez / E: fr ├ępiler] 1-2 A (se) depila.
epilat2, ~─â a [At: BARBU, PRINC. 129 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: epila] Depilat.
epilat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: epila] Depilare. corectat─â
EPIL├ü, epilez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) depila. ÔÇô Din fr. ├ępiler.
EPIL├ü, epilez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) depila. ÔÇô Din fr. ├ępiler.
epilá (a ~) vb., ind. prez. 3 epileáză
epil├í vb., ind. prez. 1 sg. epil├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. epile├íz─â
EPILÁ vb. v. depila.
EPIL├ü vb. I. tr., refl. A (se) depila. [< fr. ├ępiler].
EPIL├ü vb. tr., refl. a (se) depila. (< fr. ├ępiler)
A EPIL├ü ~├ęz tranz. (p─ârul) A ├«ndep─ârta de pe piele; a depila. /<fr. ├ępiler
*epil├ęz, V. depilez.
EPILA vb. a (se) depila.

Epilat dex online | sinonim

Epilat definitie

Intrare: epila
epila verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: epilat
epilat participiu