Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru epigram─â

epigram─â sf [At: M. COSTIN, O. 327 / V: (├«nv) epigr─âm sn, (├«vr) ~mm─ât─â / S ╚Öi: (├«nv) ~mm─â / A ╚Öi: (├«nv) ~ma / Pl: ~e / E: fr ├ępigramme, lat epigramma, ngr ß╝ɤÇ߯Ě╬│¤ü╬▒╬╝╬╝╬▒] 1 (├Änv) Poezie scurt─â, care aborda subiecte diferite. 2 Poezie liric─â scurt─â de propor╚Ťii reduse, care satirizeaz─â tr─âs─âturi negative, fapte, oameni etc., terminat─â cu o poant─â (ironic─â) adesea rezultat─â din asocia╚Ťii nea╚Öteptate. 3 (├Änv) Inscrip╚Ťie ├«n versuri sau ├«n proz─â, cu con╚Ťinut epic sau elegiac, care era ├«ncrustat─â, mai ales la vechii greci, pe morminte, vase ornamentale etc. 4 (Asr) Vorb─â de spirit, adeseori caustic─â. 5 (├Änv) Ironie. 6 (├Äla) De ~ Epigramatic (5).
epigramm─ât─â sf vz epigram─â
epigr─âm sn vz epigram─â
EPIGR├üM─é, epigrame, s. f. Specie a poeziei lirice, de propor╚Ťii reduse, care satirizeaz─â elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situa╚Ťii etc. ╚Öi se termin─â printr-o poant─â ironic─â. ÔÇô Din fr. ├ępigramme, lat. epigramma.
EPIGR├üM─é, epigrame, s. f. Specie a poeziei lirice, de propor╚Ťii reduse, care satirizeaz─â elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situa╚Ťii etc. ╚Öi se termin─â printr-o poant─â ironic─â. ÔÇô Din fr. ├ępigramme, lat. epigramma.
EPIGR├üM─é, epigrame, s. f. Scurt─â poezie care satirizeaz─â elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situa╚Ťii ╚Öi se termin─â printr-o not─â de spirit, ├«ndeplinind adesea rolul unei critici sociale. Cu grij─â mare duce Nanu un mic volum de epigrame. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 193. Autorul voia s─â fac─â o epigram─â ├«n contra dramelor ce au cople╚Öit scena. RUSSO, O. 138.
epigrámă (-pi-gra-) s. f., g.-d. art. epigrámei; pl. epigráme
epigrámă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. epigrámei; pl. epigráme
EPIGR├üM─é s.f. 1. (Ant.) Inscrip╚Ťie pe morminte, monumente, vase etc. 2. (Lit.) Specie de poezie (scurt─â) cu caracter satirizant, care se sf├ór╚Öe╚Öte printr-o poant─â ironic─â, mu╚Öc─âtoare la adresa unui personaj, a unui fapt etc. [< fr. ├ępigramme, it., lat. epigramma, cf. gr. epi ÔÇô deasupra, gramma ÔÇô inscrip╚Ťie].
EPIGR├üM─é s. f. 1. (ant.) inscrip╚Ťie pe pietre funerare, monumente, vase etc. 2. poem─â scurt─â pe orice tem─â, de felul celor cultivate ├«n epoca elenistic─â la Alexandria. 3. specie de poezie scurt─â, cu caracter satirizant, care se sf├ór╚Öe╚Öte printr-o poant─â ironic─â, mu╚Öc─âtoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. (< fr. ├ępigramme, lat. epigramma)
EPIGR├üM─é ~e f. Poezie liric─â de propor╚Ťii reduse care satirizeaz─â tr─âs─âturile morale negative ale unei persoane sau anumite st─âri de lucruri, termin├óndu-se, de obicei, printr-o poant─â ironic─â. [Sil. -pi-gra-] /<fr. ├ępigramme, lat. epigramma
epigram─â f. 1. mic─â bucat─â ├«n versuri care se termin─â cu o tr─âsur─â picant─â; 2. fig. batjocur─â fin─â ╚Öi mu╚Öc─âtoare. [Primitiv, ├«n Grecia antic─â, inscrip╚Ťiune (mai ales ├«n versuri) s─âpat─â pe un morm├ónt sau pe o ofrand─â depus─â ├«ntrÔÇÖun templu; mai t├órziu, cugetarea, exprimat─â scurt ╚Öi coprinz─âtor, deveni satiric─â].
*epigr├ím─â f., pl. e (vgr. epi-gramma. V. pro-gram─â). La ce─ş vech─ş, inscrip╚Ťiune ├«n proz─â or─ş ├«n versur─ş pe un monument. Mic─â poezie care se termin─â cÔÇÖo ironie: epigramele lu─ş Mar╚Ťial ├«s virulente ╚Öi spirituale.
epigram─â (gr. epigramma ÔÇ×inscrip╚Ťie pe un obiectÔÇŁ), ast─âzi sintez─â compozi╚Ťional─â a unor figuri specifice, alc─âtuit─â ├«n versuri, de obicei sub forma unui catren, cu caracter u╚Öor satiric ├«n care se ├«mpletesc: ambiguitatea, ├«n primul r├ónd, aluzia, paronomaza, antiteza, metafora, compara╚Ťia ╚Ö.a. (P): ÔÇ×C├ónd compui o melodie Sus╚Ťii c─â e╚Öti inspirat, Pe c├ónd toat─â lumea ╚Ötie C─â e╚Öti doar un ins... pirat!ÔÇŁ (Nicolae Buicliu) Caracteristicile definitorii ale e. prototip (diferen╚Ťiat─â de calambur, ├«n primul r├ónd) sunt deci: a) o scurt─â versificare: cel pu╚Ťin un distih, cel mult un catren; b) o ÔÇ×poant─âÔÇŁ construit─â pe schema unei figuri; ╚Öi c) con╚Ťinut umoristic ╚Öi, ├«n general, u╚Öor satiric.

Epigram─â dex online | sinonim

Epigram─â definitie

Intrare: epigram─â
epigram─â substantiv feminin
  • silabisire: -gra-
epigr─âm
epigramm─ât─â