Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru epigrafie

epigrafie sf [At: LM / S ╚Öi: (├«nv) ~aph~ / Pl: ~ii / E: fr ├ępigraphie] ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea inscrip╚Ťiilor vechi Si: (rar) epigrafic─â (5).
EPIGRAF├ŹE s. f. Disciplin─â auxiliar─â a istoriei care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi cu interpretarea inscrip╚Ťiilor vechi, f─âcute de obicei pe piatr─â, metal, lemn etc. ÔÇô Din fr. ├ępigraphie.
EPIGRAF├ŹE s. f. Disciplin─â auxiliar─â a istoriei care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi cu interpretarea inscrip╚Ťiilor vechi, f─âcute de obicei pe piatr─â, metal, lemn etc. ÔÇô Din fr. ├ępigraphie.
EPIGRAF├ŹE s. f. (Ist.) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul inscrip╚Ťiilor.
epigraf├şe (-pi-gra-) s. f., art. epigraf├şa, g.-d. epigraf├şi, art. epigraf├şei
epigraf├şe s. f. (sil. -gra-), art. epigraf├şa, g.-d. epigraf├şi, art. epigraf├şei
EPIGRAF├ŹE s.f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea inscrip╚Ťiilor. [Gen. -iei. / < fr. ├ępigraphie].
EPIGRAF├ŹE s. f. disciplin─â auxiliar─â a istoriei care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea inscrip╚Ťiilor. (< fr. ├ępigraphie)
EPIGRAF├ŹE ~i f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul inscrip╚Ťiilor vechi. [G.-D. epigrafiei; Sil. -pi-graf] /<fr. ├ępigraphie
epigrafie f. ╚Ötiin╚Ťa inscrip╚Ťiunilor.
*epigraf├şe f. (d. vgr. epigraph├ę, inscrip╚Ťiune, derivat d. gr├ípho, scri┼ş). ╚śtiin╚Ťa citiri─ş inscrip╚Ťiunilor vech─ş.
EPIGRAF├ŹE s. f. (< fr. ├ępigraphie < gr. epi ÔÇ×peÔÇŁ, ÔÇ×deasupraÔÇŁ + graphein ÔÇ×a scrieÔÇŁ): ╚Ötiin╚Ť─â (disciplin─â auxiliar─â a istoriei) care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea inscrip╚Ťiilor vechi, f─âcute de obicei pe piatr─â, pe metal, pe lemn etc.

Epigrafie dex online | sinonim

Epigrafie definitie

Intrare: epigrafie
epigrafie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-