epigenie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr épigénie] (Glg) Epigeneză (1).

epigeníe s. f., g.-d. art. epigeníei

EPIGENÍE s.f. Epigeneză. [Gen. -iei. / < fr. épigénie].

EPIGENÍE s. f. proces de depunere a mineralelor după formarea rocilor în care sunt depozitate. (< fr. épigénie)