epigastric, ~ă a [At: KRETZULESCU, A. 289/22 / Pl: ~ci, ~ce / E: fr épigastrique] 1 Care aparține epigastrului (1). 2 Privitor la epigastru (1).

EPIGÁSTRIC, -Ă, epigastrici, -ce, adj. Care ține de epigastru, privitor la epigastru. – Din fr. épigastrique.

EPIGÁSTRIC, -Ă, epigastrici, -ce, adj. Care ține de epigastru, privitor la epigastru. – Din fr. épigastrique.

EPIGÁSTRIC, -Ă, epigastrici, -e, adj. (Anat.) Cu privire la epigastru, care ține de epigastru.

epigástric adj. m., pl. epigástrici; f. epigástrică, pl. epigástrice

epigástric adj. → gastric

EPIGÁSTRIC, -Ă adj. Al epigastrului. [< fr. épigastrique].

EPIGÁSTRIC, -Ă adj. al epigastrului. (< fr. épigastrique)

epigastric a. ce ține de partea superioară a pântecelui: regiunea epigastrică.

*epigástric, -ă adj. (d. epigastru; fr. épigastrique). Anat. De la epigastru: regiune epigastrică.