epicotil sn [At: AGROTEHNICA, II, 9 / Pl: ~e / E: fr épicotyle] (Bat) Parte a tulpinii embrionare cuprinsă între cotiledoane și primele frunze.

EPICOTÍL, epicotile, s. n. Parte a tulpinii cuprinsă între cotiledoane și primele frunze. – Din fr. épicotyle.

EPICOTÍL, epicotile, s. n. Parte a tulpinii cuprinsă între cotiledoane și primele frunze. – Din fr. épicotyle.

epicotíl s. n., pl. epicotíle

epicotíl s. n., pl. epicotíle

EPICOTÍL s.n. Parte a tulpinii embrionului cuprinsă între cotiledoane și primele frunze. [Cf. fr. épicotyle, it. epicotile].

EPICOTÍL s. n. parte a tulpinii embrionului, între cotiledoane și primele frunze. (< fr. épicotyle)