Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru epibat

epibat sm [At: DN2 / Pl: ~a╚Ťi / E: fr ├ępibat] (├Ävr) Soldat din marina greceasc─â.
epic, ~─â [At: HELIADE, GR. P. 19/3 / Pl: ~ci, ~ce / E: lat epicus, fr ├ępique, cf it epico] 1 a (D. opere, subiecte, crea╚Ťii literare) Care nareaz─â fapte ale eroilor unor ├«nt├ómpl─âri reale sau imaginare Si: (├«nv) epicesc (3). 2-3 sma (╚ś├«s gen ~) (Gen literar) care cuprinde diverse specii de nara╚Ťiuni ├«n versuri ╚Öi ├«n proz─â, dezv─âluind cu relativ─â obiectivitate portretul fizic ╚Öi moral al personajelor, faptele lor, rela╚Ťiile lor cu mediul ├«nconjur─âtor. 4-5 sfa (Oper─â literar─â) care nareaz─â fapte ale eroilor unor ├«nt├ómpl─âri reale sau imaginare. 6-7 sfa (Pex) Povestire (sau care poveste╚Öte). 8 sf Totalitate a operelor literare av├ónd la baz─â nara╚Ťiunea. 9 a (D. un scriitor) Care compune opere av├ónd la baz─â nara╚Ťiunea. 10 a Care este ├«ntrebuin╚Ťat ├«n opere cu caracter narativ Si: (├«nv) epicesc (1). 11 a Specific operelor cu caracter narativ Si: (├«nv) epicesc (2). 12 a Asem─ân─âtor cu faptele povestite ├«n epopei sau ├«n poeme eroice. 13 a Demn de o epopee. 14 a De propor╚Ťii vaste Si: grandios.
EPIB├üT, epiba╚Ťi, s. m. Soldat care f─âcea parte din marina greceasc─â. ÔÇô Din fr. ├ępibate, ngr. epib├ítis.
EPIB├üT, epiba╚Ťi, s. m. Soldat care f─âcea parte din marina greceasc─â. ÔÇô Din fr. ├ępibate, ngr. epib├ítis.
epib├ít s. m., pl. epib├í╚Ťi
epib├ít s. m., pl. epib├í╚Ťi
EPIB├üT s.m. Soldat din marina greceasc─â. [< fr. ├ępibate, gr. epibates].
EPIB├üT s. m. soldat din marina greceasc─â. (< fr. ├ępibate, gr. epibates)

Epibat dex online | sinonim

Epibat definitie

Intrare: epibat
epibat substantiv masculin