Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru epectază

EPECTÁZĂ ({s} gr. epektasis „urcuș”, „întindere”) s. f. 1. Învățătură dezvoltată de Sf. Grigorie de Nisa potrivit căreia sufletul, fiind atras de Dumnezeu, se află într-o permanentă mișcare ascendentă către treptele superioare ale harului. 2. Progres în virtute și acțiune; aspirație permanentă spre desăvârșire.
epectáză, epectaze s. f. Învățătura dezvoltată de sf. Grigorie de Nissa, potrivit căreia sufletul, fiind atras de Dumnezeu, este într-o continuă mișcare ascendentă către treptele superioare ale plenitudinii harului și îndumnezeirii. – Din gr. epaktasis.

epectază definitie

epectază dex

Intrare: epectază
epectază