Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru eparhie

eparfie sf vz eparhie
eparhie sf [A: (a. 1631). MAG. IST, I, 122/14 / V: (├«vr) ~rfie / A ╚Öi: (├«nv) eparhie / Pl: ~ii / E: ngr ß╝ɤÇ╬▒¤ü¤ç߯Ěa, slv đÁđ┐đ░ĐÇĐůĐę] 1 (Mai ales ├«n organizarea Bisericii ortodoxe) Diviziune administrativ─â bisericeasc─â, condus─â de un episcop Si: diecez─â, episcopie (4). 2 Re╚Öedin╚Ť─â a episcopului Si: episcopie (6). 3 (├Änv; pex) Teritoriu pe care se exercit─â jurisdic╚Ťia unei instan╚Ťe judec─âtore╚Öti. 4 (├Änv) District. 5 (├Änv) Provincie. 6 (Reg; ├«f ~rfie) Teren. 7 (Pex) Proprietate.
EPARH├ŹE, eparhii, s. f. Unitate teritorial─â bisericeasc─â, condus─â de un episcop; episcopie, diecez─â. ÔÇô Din ngr. eparh├şa.
EPARH├ŹE, eparhii, s. f. Diviziune administrativ─â bisericeasc─â, condus─â de un episcop; episcopie, diecez─â. ÔÇô Din ngr. eparh├şa.
EPARH├ŹE, eparhii, s. f. Diviziune administrativ─â bisericeasc─â av├«nd drept ╚Öef un episcop; episcopie. Numai ├«n eparhia noastr─â s├«nt peste o sut─â de parohii v─âduvite. ST─éNOIU, C. I. 12. Au adunat pre vl─âdicii ╚Öi arhimandri╚Ťii de pe la eparhiile ╚Öi monastirile lor... ╚Öi le s-au zis s─â fac─â cercetare la fa╚Ťa locului. NEGRUZZI, S. I 226.
eparh├şe s. f., art. eparh├şa, g.-d. art. eparh├şei; pl. eparh├şi, art. eparh├şile
eparh├şe s. f., art. eparh├şa, g.-d. art. eparh├şei; pl. eparh├şi, art. eparh├şile
EPARH├ŹE s. v. episcopie.
EPARH├ŹE s. f. 1. circumscrip╚Ťie administrativ─â ├«n Imperiul Roman de R─âs─ârit. 2. subdiviziune a diecezei ├«n biserica bizantin─â, condus─â de un episcop; episcopie. (< fr. eparchie, gr. eparkhia)
eparh├şe (eparh├şi), s. f. ÔÇô Diocez─â. ÔÇô Mr. eparhie. Ngr. ß╝ɤÇ╬▒¤ü¤ç╬»╬▒ (Murnu 21; G├íldi 180). Sec. XVII. ÔÇô Der. eparhial, adj. (diocezan); eparhiot, s. m. (diocezan).
EPARH├ŹE ~i f. Diviziune administrativ─â bisericeasc─â, condus─â de un episcop; episcopie. [G.-D. eparhiei] /<ngr. eparhia
eparhie f. diviziune ecleziastic─â, ├«ntindere de ╚Ťar─â sub jurisdic╚Ťiunea unui episcop: ├«n Rom├ónia sunt 18 eparhii. [Gr. mod.].
*eparh├şe f. (vgr. eparhia). Diecez─â, ma─ş multe jude╚Ťe supuse jurisdic╚Ťiuni─ş unu─ş episcop, unu─ş mitropolit or─ş unu─ş patriarh. ÔÇô ╚śi ep├írhie (dup─â rus.).
EPARHIE s. (BIS.) dieceză, episcopat, episcopie, (înv.) vlădicie.

Eparhie dex online | sinonim

Eparhie definitie

Intrare: eparhie
eparhie substantiv feminin
eparfie