Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 549549:

eotinálă, eotinale s. f. (Mai ales la pl.) Shihiri care se cântă duminica la utrenie între laude și doxologie și care corespund, ca și svetilnele, celor 11 evanghelii ale învierii. Au fost alcătuite de împăratul Leon Filozoful (886-912 d. Hr.); voscreasnă, mânecândă. – Din gr. eotina.

eotinală definitie

eotinală dex