Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru enzim─â

enzimă sf [At: ENC. ROM. / S și: (înv) ~zym~ / Pl: ~me / E: fr enzyme] Compus organic de natură proteică, prezent în celule vii, care dirijează procesele de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, producând și păstrând energie Si: diastază, ferment.
ENZ├ŹM─é, enzime, s. f. Compus organic de natur─â proteic─â, prezent ├«n celule vii, care catalizeaz─â procesele de sintez─â ╚Öi de degradare din organismele animalelor, plantelor ╚Öi microorganismelor, produc├ónd ╚Öi p─âstr├ónd energie; ferment. ÔÇô Din fr. enzyme.
ENZ├ŹM─é, enzime, s. f. Compus organic de natur─â proteic─â, prezent ├«n celule vii, care dirijeaz─â procesele de sintez─â ╚Öi de degradare din organismele animalelor, plantelor ╚Öi microorganismelor, produc├ónd ╚Öi p─âstr├ónd energie; ferment. ÔÇô Din fr. enzyme.
ENZ├ŹM─é, enzime, s. f. Substan╚Ť─â produs─â de anumite celule vii, care are ac╚Ťiune catalitic─â ├«n multe reac╚Ťii din chimia organic─â. V. lipaz─â, zimaz─â.
enz├şm─â s. f., g.-d. art. enz├şmei; pl. enz├şme
enz├şm─â s. f., g.-d. art. enz├şmei; pl. enz├şme
ENZ├ŹM─é s. (BIOL.) biocatalizator, diastaz─â, ferment, catalizator organic.
ENZ├ŹM─é s.f. Substan╚Ť─â produs─â de anumite celule vii care accelereaz─â mersul reac╚Ťiilor chimice ├«n celul─â; ferment; diastaz─â (1). [< fr. enzyme].
ENZ├ŹM─é s. f. compus organic produs de anumite celule vii, care accelereaz─â mersul reac╚Ťiilor chimice din celul─â; ferment; diastaz─â (1). (< fr. enzyme)
ENZ├ŹM─é ~e f. Substan╚Ť─â organic─â care ├«nlesne╚Öte procesele metabolice din organismul plantelor ╚Öi animalelor; ferment; diastaz─â. /<fr. enzyme, germ. Enzyme
ENZIM─é s. (BIOL.) diastaz─â, ferment.

Enzim─â dex online | sinonim

Enzim─â definitie

Intrare: enzim─â
enzim─â substantiv feminin