Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru entimem─â

entimem sn vz entimem─â[1] modificat─â
entimem─â sf [At: CANTEMIR, IST. 381 / V: entimem (S ╚Öi: enthymem) sn, (├«nv) ~mim─â / S ╚Öi: enthymem─â / Pl: ~me, (rar) ~emate / E: fr enthym├Ęme, ngr ß╝É╬Ż╬ޤŹ╬╝╬Ě╬╝╬▒] (Log) Form─â prescurtat─â de silogism ├«n care una dintre premise sau concluzia nu este exprimat─â, ci sub├«n╚Ťeleas─â.
entimim─â sf vz entimem─â
ENTIM├ëM─é, entimeme, s. f. Form─â prescurtat─â de silogism, ├«n care una dintre premise sau concluzia nu este exprimat─â, ci sub├«n╚Ťeleas─â. ÔÇô Din fr. enthym├Ęme, lat. enthymema.
ENTIM├ëM─é, entimeme, s. f. Form─â prescurtat─â de silogism, ├«n care una dintre premise sau concluzia nu este exprimat─â, ci sub├«n╚Ťeleas─â. ÔÇô Din fr. enthym├Ęme, lat. enthymema.
ENTIM├ëM─é, entimeme, s. f. (Logic─â) Form─â prescurtat─â de silogism, ├«n care una dintre premise sau concluzia nu este exprimat─â ci sub├«n╚Ťeleas─â.
entim├ęm─â s. f., g.-d. art. entim├ęmei; pl. entim├ęme
entim├ęm─â s. f., g.-d. art. entim├ęmei; pl. entim├ęme
ENTIM├ëM─é s.f. 1. Silogism ├«n care una dintre premise sau concluzia nu este exprimat─â, ci se sub├«n╚Ťelege. 2. Figur─â de stil const├ónd ├«n exprimarea g├óndului printr-o contradic╚Ťie sau sub forma unei concluzii. [Cf. fr. enthym├Ęme, gr. enthymema ÔÇô reflec╚Ťie].
ENTIM├ëM─é s. f. 1. silogism prescurtat, ├«n care una dintre premise sau concluzia nu sunt exprimate explicit. 2. figur─â de stil const├ónd ├«n exprimarea g├óndului printr-o contradic╚Ťie sau sub forma unei concluzii. (< fr. enthym├Ęme, gr. enthymema)
entimem─â f. silogism ├«n care una din premise e sub-├«n╚Ťeleas─â. Ex. cuget, deci exist (sub├«n╚Ťeles: ceeace cuget─â, exist─â).
*entim├ęm─â f., pl. e (vgr. enth├Żmema, d. en, ╚Öi thym├│s, suflet). Log. Silogizm cu do┼ş─â premise, ─şar a tre─şa (mijlocia) sub├«n╚Ťeleas─â. De ex.: Cuget. Dec─ş, exist. (Sub├«n╚Ť.: Tot ce─şa ce cuget─â exist─â); or─ş-ce mamifer e vivipar. Dec─ş, balena e vivipar─â (sub├«n╚Ť.: balena e un mamifer).
entimem─â (gr. enthymema ÔÇ×concep╚ŤieÔÇŁ, ÔÇ×g├óndireÔÇŁ), figur─â de stil care comunic─â o ÔÇ×g├óndire exprimat─â fie printr-o contradic╚Ťie, fie ├«n forma unei concluziiÔÇŁ (Quintilian) (I): ÔÇ×Fericirea adev─ârat─â n-o are, nu poate s-o aib─â dec├ót acela care-o d─â. ╚śi, vezi tu, ce lucru minunat se ├«nt├ómpl─â cu fericirea: Ca s-o dai nu e nevoie s-o ai. Iar ca s-o ai, trebuie s─â-ncepi prin a o da.ÔÇŁ (Vlahu╚Ť─â) ├Än exemplul de mai sus, e. se-mplete╚Öte cu antimetateza ╚Öi cu paradoxul. Ca antimetatez─â ne aminte╚Öte de exemplul latin: Gratiam qui refert habet, et qui habet, eo, quod habet, refert. (H.-G., p. 279) Ca expresie a unei concluzii, e. stilistic─â este, ca ╚Öi ├«n logic─â, un silogism prescurtat sau incomplet, adic─â unul c─âruia ├«i lipse╚Öte una din premise, dar, ├«ntruc├ót scopul s─âu nu este s─â demonstreze un adev─âr, ci mai mult s─â conving─â, se nume╚Öte ÔÇ×silogism al oratoruluiÔÇŁ. ├Än ÔÇ×Nu nutri o ranchiun─â nemuritoare, c├ónd tu e╚Öti muritorÔÇŁ (Menandru), este o maxim─â ├«n care se exprim─â o concluzie: Nu nutri o ranchiun─â nemuritoare, urmat─â de motivarea ei, premisa minor─â: devreme ce tu e╚Öti muritor. Din dou─â maxime se poate realiza o entimem─â! ÔÇ×Cu c├ót mai ├«n╚Ťelept ╚Öi puternic este un artist, cu at├ót mai simpl─â este arta lui.ÔÇŁ (Meister Eckart) C─âci: ÔÇ×Adev─ârata expresie a sentimentului este simplitateaÔÇŁ. (Herder) S-a comparat e. cu maxima ╚Öi s-a ar─âtat c─â ea se poate ├«mpleti cu antimetateza ╚Öi, mai ales, cu paradoxul. Demetrios, p. 92, o raporteaz─â ╚Öi la epifonem, cu care s-ar putea confunda: ÔÇ×S-ar p─ârea c─â ╚Öi entimema e un fel de epifonem, dar nu este, c─âci nu-i ├«ntrebuin╚Ťat─â ca podoab─â, ci pentru argumentare, afar─â de cazul c├ónd e pus─â la sf├ór╚Öitul frazei ca un epifonem.ÔÇŁ

Entimem─â dex online | sinonim

Entimem─â definitie

Intrare: entimem─â
entimem─â substantiv feminin
entimim─â