Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru entelehie

endelehie sf vz entelehie
entelehie sf [At: (a. 1791) G├üLDI, M. PHAN. 178 / V: (├«vr) ende~ / S ╚Öi: ~lechie / Pl: ~ii / E: fr ent├ęl├ęchie cf ngr ß╝É╬Ż¤ä╬Á╬╗╬ş¤ç╬Á╬╣╬▒] 1 (├Än filozofia lui Aristotel) Scopul l─âuntric care st─â la baza dezvolt─ârii materiei ╚Öi determin─â ├«n mod finalist ├«ntregul proces al dezvolt─ârii ei. 2 (├Än filozofia scolastic─â) Modalitate de a ajunge la perfec╚Ťiunea unui lucru.
ENTELEH├ŹE s. f. No╚Ťiune filosofic─â indic├ónd perfec╚Ťiunea ca scop l─âuntric al dezvolt─ârii tuturor lucrurilor. ÔÇô Din fr. ent├ęl├ęchie.
ENTELEH├ŹE s. f. No╚Ťiune filozofic─â indic├ónd perfec╚Ťiunea ca scop l─âuntric al dezvolt─ârii tuturor lucrurilor. ÔÇô Din fr. ent├ęl├ęchie.
enteleh├şe s. f., art. enteleh├şa, g.-d. enteleh├şi, art. enteleh├şei
enteleh├şe s. f., art. enteleh├şa, g.-d. enteleh├şi, art. enteleh├şei
ENTELEH├ŹE s.f. Termen folosit de Aristotel, ├«nsemn├ónd scopul l─âuntric care ar sta la baza dezvolt─ârii materiei ╚Öi ar determina ├«n mod finalist ├«ntregul proces al dezvolt─ârii ei. [Gen. -iei. / < fr. ent├ęl├ęchie, cf. gr. entelecheia ÔÇô activitate].
ENTELEH├ŹE s. f. (fil.; la Aristotel) scop l─âuntric care ar sta la baza dezvolt─ârii materiei ╚Öi ar determina ├«n mod finalist ├«ntregul proces al dezvolt─ârii ei. (< fr. ent├ęl├ęchie)
ENTELEH├ŹE (< fr., lat., gr.) s. f. No╚Ťiune introdus─â ├«n filozofie de Aristotel ╚Öi preluat─â apoi de diverse concep╚Ťii finaliste, care desemneaz─â perfec╚Ťiunea, des─âv├ór╚Öirea ca scop l─âuntric al dezvolt─ârii. La unii reprezentan╚Ťi ai vitalismului, e. devine un principiu imaterial al vie╚Ťii.

Entelehie dex online | sinonim

Entelehie definitie

Intrare: entelehie
entelehie
endelehie