*enfitéuză f., pl. e (vgr. emphýteusis, plantare, adică „arendare așa de lungă, în cît poțĭ planta și aștepta pînă cînd pomiĭ vor rodi”). Contract pin care se cedează altuĭa pe tot-de-a-una saŭ pe mult timp o moșie cu condițiunea de a plăti anual o sumă anumită (embatic).