Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru energie

energhie sf vz energie
energie sf [At: CANTEMIR, IST. 368 / V: (├«nv) ~rghie (A: ener~), (├«vr) in~ / Pl: ~ii / E: fr energie, it energia, lat energia, ngr ╬Á╬Ż╬Á¤ü╬│╬Á╬╣╬▒, cf ger Energie] 1 Vigoare. 2 Capacitate (fizic─â sau moral─â) a unei fiin╚Ťe de a depune un efort sau de a face o ac╚Ťiune. 3 Fermitate (├«n atitudini). 4 (├Äla) De ~ Viguros. 5-6 (├«ljv) Cu ~ Energic (5-6). 7 (├Änv; ├«e) A se face ~rghie A se da curs. 8 (├Änv) Eficacitate. 9 (Pex) Intensitate sonor─â. 10 (Lpl) Resursele (fizice sau morale) de care dispune o fiin╚Ť─â, o colectivitate la un moment dat. 11 Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic ├«n trecerea dintr-o stare ├«n alt─â stare dat─â. 12 M─âsura general─â a diferitelor forme de mi╚Öcare a materiei.
ENERG├ŹE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat─â ├«n alt─â stare. 2. For╚Ť─â, putere, t─ârie, vigoare, capacitate de a ac╚Ťiona. ÔÖŽ Fermitate, hot─âr├óre ├«n atitudini, ├«n ac╚Ťiuni. ÔÇô Din fr. ├ęnergie, lat. energia.
ENERG├ŹE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic ├«n trecerea dintr-o stare ├«n alt─â stare dat─â. 2. For╚Ť─â, putere, t─ârie, vigoare, capacitate de a ac╚Ťiona. ÔÖŽ Fermitate, hot─âr├óre ├«n atitudini, ├«n ac╚Ťiuni. ÔÇô Din fr. ├ęnergie, lat. energia.
ENERG├ŹE, energii, s. f. 1. Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic la trecerea din starea sa ├«ntr-o anumit─â stare de referin╚Ť─â. Pun├«nd ├«n valoare energia apelor noastre, vom trezi la via╚Ť─â regiuni ├«napoiate, vom crea posibilit─â╚Ťi pentru mari lucr─âri de iriga╚Ťie, pentru asan─âri ╚Öi lucr─âri de fertilizare a p─âm├«nturilor degradate ╚Öi inundabile. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 326. ÔŚŐ Energie cinetic─â v. cinetic. Energie poten╚Ťial─â v. poten╚Ťial. Energie electric─â v. electric. Energie atomic─â (sau nuclear─â) v. atomic. 2. For╚Ť─â, putere, t─ârie, vigoare, capacitate de a ac╚Ťiona. Tineretul nostru studen╚Ťesc trebuie s─â-╚Öi ├«ndrepte energia ╚Öi av├«ntul spre cucerirea cet─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťei. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/6. Ca pe orice fricos, pe Klapka ├«l ├«nfierb├«nta curajul ╚Öi energia altora. REBREANU, P. S. 105. Am├«ndoi luptau, se ├«ndemnau la munc─â, ├«╚Öi aduceau partea lor de energie ├«n marea ╚Öi generoasa fr─âm├«ntare a vie╚Ťii. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 75.
energ├şe s. f., art. energ├şa, g.-d. art. energ├şei; pl. energ├şi, art. energ├şile
energ├şe s. f., art. energ├şa, g.-d. art. energ├şei; pl. energ├şi, art. energ├şile (sil. -gi-i-)
ENERG├ŹE s. 1. dinamism, for╚Ť─â, impetuozitate, putere, robuste╚Ťe, t─ârie, vigoare, vitalitate, vlag─â, (livr.) poten╚Ť─â, (pop.) v├ónjo╚Öenie, v├ónjo╚Öie, v├órto╚Öie, voinicie, (reg.) mau, v├ónj, vlast─â, (Munt., Olt. ╚Öi Ban.) snag─â, (├«nv.) sfor╚Ť─â, t─ârime, v├órtute, vlavie, (fig.) sev─â. (D─â dovad─â de o ~ inepuizabil─â.) 2. v. b─ârb─â╚Ťie. 3. (FIZ.) energie atomic─â = energie nuclear─â; energie electric─â v. lumin─â electric─â; energie nuclear─â v. energie atomic─â.
ENERG├ŹE s.f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o alt─â ac╚Ťiune echivalent─â. 2. For╚Ť─â, putere, vigoare, t─ârie. ÔÖŽ Fermitate, hot─âr├óre ├«n atitudini, ├«n ac╚Ťiuni. [Gen. -iei. / < fr. ├ęnergie, it. energia, cf. gr. energeia ÔÇô activitate].
ENERG├ŹE s. f. 1. capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o alt─â ac╚Ťiune echivalent─â. 2. for╚Ť─â, putere, vigoare. ÔŚŐ fermitate, hot─âr├óre ├«n atitudini, ├«n ac╚Ťiuni. (< fr. ├ęnergie, lat. energia, gr. energeia)
energ├şe (energ├şi), s. f. ÔÇô 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic. ÔÇô 2. For╚Ť─â, t─ârie, putere. ÔÇô Var. (├«nv.) energhie. Gr. ß╝É╬Ż╬ş¤ü╬│╬Á╬╣╬▒ (sec. XVIII, cf. G├íldi 178), ╚Öi modern din fr. ├ęnergie. ÔÇô Der. energic, adj.; energetic, adj.
ENERG├ŹE ~i f. 1) M─ârime egal─â cu capacitatea unui sistem material de a efectua un lucru mecanic ├«n procesul de transformare dintr-o stare ├«n alta. ~ mecanic─â. ~ termic─â. ~ atomic─â. 2) Capacitate de a ac╚Ťiona efectiv, cu mult─â for╚Ť─â ╚Öi fermitate; vitalitate fizic─â. 3) Hot─âr├óre ╚Öi perseveren╚Ť─â ├«n atitudini ╚Öi ├«n ac╚Ťiuni. A ac╚Ťiona cu ~. [G.-D. energiei] /<fr. ├ęnergie, lat. energia
energie f. 1. putere, vigoare fizic─â sau moral─â; 2. fig. for╚Ť─â, t─ârie sufleteasc─â.
*energ├şe f. (vgr. en-├ęrgeia, d. ├ęrgon, lucrare. V. argat). Putere, eficacitate: energia unu─ş remedi┼ş. Fig. Putere, t─ârie de suflet, de caracter. Fiz. Facultatea de a fi energetic, de a dezvolta for╚Ť─â.
ENERGIE s. 1. dinamism, for╚Ť─â, impetuozitate, putere, robuste╚Ťe, t─ârie, vigoare, vitalitate, vlag─â, (livr.) poten╚Ť─â, (pop.) v├«njo╚Öenie, v├«njo╚Öie, v├«rto╚Öie, voinicie, (reg.) mau, v├«nj, vlast─â, (Munt., Olt. ╚Öi Ban.) snag─â, (├«nv.) sfor╚Ť─â, t─ârime, virtute, vlavie, (fig.) sev─â. (D─â dovad─â de o ~ inepuizabil─â.) 2. b─ârb─â╚Ťie, putere, vigoare. (De o ~ demn─â de laud─â.) 3. energie electric─â = electricitate, lumin─â electric─â. (S-a ├«ntrerupt ~.)
energie de bazin, (engl.= basin energy) (sedim.), starea de agita╚Ťie a unui mediu acvatic determinat de frecven╚Ťa ╚Öi intensitatea cu care valurile ╚Öi curen╚Ťii controleaz─â procesele de transport ╚Öi acu-mulare a sedimentelor ├«n acel mediu. ├Än lagune ╚Öi m─âri ad├ónci e.b. este considerat─â sc─âzut─â, iar ├«n zonele litorale ╚Öi pe ╚Öelful intern, ridicat─â.
SURS─é DE ENERGIE instala╚Ťie plasat─â ├«n aeronave care asigur─â alimentarea aparaturii de bord, a sistemelor de supravie╚Ťuire a echipajului, a mijloacelor de telecomunica╚Ťii ╚Öi a ac╚Ťion─ârii propulsoarelor ├«n timpul zborului. De regul─â se utilizeaz─â curentul continuu de 12 sau 24 V, pentru unele aparate exist├ónd convertizoare de curent alternativ.
AGEN╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU ENERGIA ATOMIC─é (A.I.E.A.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Atomic Energy Agency ÔÇô I.A.E.A.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creat─â la 7 oct. 1957, ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťilor interna╚Ťionale pentru cooperarea tehnico-╚Ötiin╚Ťific─â ├«n domeniul utiliz─ârii tehnologiei nucleare ├«n scopuri pa╚Önice. Are birouri de leg─âtur─â ├«n Canada, Geneva, New York ╚Öi T┼Źky┼Ź, laboratoare ├«n Austria ╚Öi Monaco ╚Öi un centru de cercet─âri la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1957).
AGEN╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU ENERGIE ATOMIC─é (A.I.E.A.; ├«n engl. International Atomic Energy Agency ÔÇô I.A.E.A.) V. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
COMUNITATEA EUROPEAN─é A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entit─â╚Ťi ale Comunit─â╚Ťilor Europene. Fondat─â prin Tratatul separat de la Roma din 1957, ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1958, ├«n scopul coordon─ârii politicilor statelor membre ├«n domeniul cercet─ârii nucleare ╚Öi al cre─ârii unei pie╚Ťe comune pentru materialele ╚Öi echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia, Fran╚Ťa, R.F.G., Italia, Luxemburg ╚Öi Olanda. Al╚Ťi membri: Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin ├«n 1986), Spania ╚Öi Portugalia (din 1986).
ENERG├ŹE (< fr., lat.) s. f. 1. M─ârime ce caracterizeaz─â capacitatea unui corp sau a unui sistem de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat─â ├«n alt─â stare; se m─âsoar─â ├«n jouli (J) sau ├«n unit─â╚Ťi tolerate: kilowatt-or─â (kWh); erg, kilogram-for╚Ť─â-metru (kgfm), electron-volt (eV). Diferitele forme de e. (mecanic─â, electric─â, magnetic─â, solar─â) se transform─â din unele ├«n altele ├«n mod echivalent, conform legii conserv─ârii energiei. V. cinetic, electric, eolian, geotermal, informa╚Ťional, poten╚Ťial, solar. ÔŚŐ E. atomic─â (sau nuclear─â) = e. degajat─â ├«ntr-o reac╚Ťie de fisiune sau fuziune nuclear─â. E. intern─â = func╚Ťie de stare a unui sistem termodinamic ce ├«nglobeaz─â totalitatea formelor de energie pe care le posed─â particulele sale. E. radiant─â = e. care se propag─â ├«n spa╚Ťiu sub form─â de radia╚Ťie de natur─â ondulatorie, elastic─â sau corpuscular─â. E. chimic─â = e. care se elibereaz─â sau se absoarbe ├«n reac╚Ťiile chimice, determinat─â de componen╚Ťa ╚Öi structura chimic─â a substan╚Ťelor. 2. For╚Ť─â, vigoare, t─ârie. ÔÖŽ (BOT.) E. germinativ─â = ├«nsu╚Öire calitativ─â a semin╚Ťelor de a germina ├«ntr-un interval de timp c├ót mai scurt. ÔÖŽ Fermitate, hot─âr├óre ├«n atitudini, ├«n ac╚Ťiune.
energ├şe, energii s. f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua lucru mecanic ├«n trecerea dintr-o stare ├«n alt─â stare. 2. For╚Ť─â, putere, vigoare, t─ârie; capacitate de a ac╚Ťiona. 3. (La pl.) Energii divine necreate = lucr─ârile lui Dumnezeu, izvor├ónd din fiin╚Ťa Sa ╚Öi fiind comune persoanelor Sfintei Treimi, prin care Dumnezeu se las─â ├«mp─ârt─â╚Öit oamenilor. ÔÖŽ Disputa sf├óntului Grigore Palama (ÔÇá1359) cu teologii scolastici latini Varlaam ╚Öi Achindin despre lucr─ârile lui Dumnezeu, despre har ╚Öi despre rela╚Ťia dintre acestea ╚Öi fiin╚Ťa lui Dumnezeu, constituind o dezvoltare t├órzie a teologiei bizantine. ÔÇô Din fr. ├ęnergie, lat. energia. (< gr. energhia).

Energie dex online | sinonim

Energie definitie

Intrare: energie
energie substantiv feminin
energhie