Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru energetism

energetism sns [At: IBR─éILEANU, S. L. 56 / E: fr ├ęnerg├ętisme] 1 Curent filozofic ap─ârut la sf├ór╚Öitul sec. XIX care, rup├ónd mi╚Öcarea de materie, interpreteaz─â toate fenomenele lumii ca manifest─âri ale unei energii lipsite de caracter material. 2 (Fig; rar) ├Änsu╚Öirea de a avea energie (1).
ENERGET├ŹSM s. n. Curent filosofic idealist ini╚Ťiat la sf├ór╚Öitul sec. XIX, care a ├«ncercat s─â ├«nl─âture no╚Ťiunea de materie, ├«nlocuind-o cu aceea de energie, considerat─â ca substan╚Ť─â unic─â a lumii, rup├ónd astfel mi╚Öcarea de materie. ÔÇô Din fr. ├ęnerg├ętisme, rus. energhetizm.
ENERGET├ŹSM s. n. Curent filozofic idealist ini╚Ťiat la sf├ór╚Öitul sec. XIX, care a ├«ncercat s─â ├«nl─âture no╚Ťiunea de materie, ├«nlocuind-o cu aceea de energie, considerat─â ca substan╚Ť─â unic─â a lumii, rup├ónd astfel mi╚Öcarea de materie. ÔÇô Din fr. ├ęnerg├ętisme, rus. energhetizm.
energet├şsm s. n.
energet├şsm s. n.
ENERGET├ŹSM s.n. Concep╚Ťie idealist─â de la sf├ór╚Öitul sec. XIX, formulat─â de chimistul ╚Öi filozoful german W. Ostwald, care rupe mi╚Öcarea ╚Öi energia de materie ╚Öi interpreteaz─â toate fenomenele ca manifest─âri ale unei energii fundamentale, substan╚Ťa lumii, lipsit─â de baz─â material─â. [< fr. ├ęnerg├ętisme].
ENERGET├ŹSM s. n. orientare ╚Öi concep╚Ťie care considera energia ca surs─â a lucrurilor, concep├ónd-o ca o substan╚Ť─â indestructibil─â, capabil─â de diverse transform─âri. (< fr. ├ęnerg├ętisme, rus. energhetizm)
energetism, teorie a procesualit─â╚Ťii muzicale, datorat─â lui Ernst Kurth, axat─â, ├«n egal─â m─âsur─â pe datele psihologiei* muzicii ╚Öi pe acelea ale fenomenului sonor. De╚Öi nu ╚Öi-a denumit teoria ca atare, Kurth a╚Öaz─â ├«n centrul ei ideea de energie, o energie nu de ordin fizic (chiar dac─â ÔÇ×explozia energetic─âÔÇŁ de la ├«nceputul sec. 20 a caracterizat eforturile cercet─ârii fundamentale ├«n fizic─â ╚Öi a interesat gnoseologia ├«n genere), ci una implicit─â procesului muzical. Punctul de pornire, for╚Ť─â motrice, ╚Öi finalitatea oric─ârui proces ├«l constituie energia, materializat─â ├«n variate forme (mi╚Öcare, tensiune, for╚Ť─â, dinamic─â etc.) la nivelul tuturor elementelor muzicii, prin intermediul unor reac╚Ťii psihice dirijate ╚Öi autodirijate. Pentru Kurth, ca ╚Öi pentru teoreticienii contemporani ai artelor plastice (Worringer), obiectele estetice au o via╚Ť─â intern─â, atribuit─â de cel ce le percepe, fiind vorba deci de o confundare a obiectului ├«n subiect prin efectul intropatiei (Einf├╝hlung). Strict muzical, elementul primordial ├«n viziune e. este melodia*, care, identificat─â cu linia, este ├«n concordan╚Ť─â cu necesitatea de contur, de precizare a desenului, proprie at├ót artelor plastice c├ót ╚Öi muzicii de dup─â impresionism* (preced├ónd ├«n plan ideologic reac╚Ťiile de tip neoclasic*, expresionist* ╚Öi constructivist). Melodia-linie (considerat─â ca un ├«ntreg indivizibil) con╚Ťine ├«n structura ei tot ceea ce este necesar pentru a face s─â se manifeste un important factor al energiei, care este mi╚Öcarea; de aceea: Melodie ist Bewegung (ÔÇ×melodia este mi╚ÖcareÔÇŁ). Aceast─â mi╚Öcare nu este doar rezultatul unor date acustic-sonore (╚Öi nici numai tempoului (2) sau al aglomer─ârii de valori) con╚Ťinute ├«n melodie ci, mai ales, acelor al unei ÔÇ×voin╚Ťe de mi╚ÖcareÔÇŁ, al ÔÇ×rela╚Ťiilor dintre tonuri percepute ca senza╚Ťii ale unui fenomen al energiilorÔÇŁ. Dac─â linia-melodie gireaz─â desf─â╚Öurarea oric─ârui proces (ÔÇ×├«ntreaga muzic─â este o melodie ├«n mareÔÇŁ), aceast─â melodie este cu at├ót mai mult implicat─â ├«n contrapunct* ÔÇô prima faz─â cu organizare spa╚Ťial─â a facturii muzicale ÔÇô care este v─âzut ca o multiplicare de linii melodice ce nu se st├ónjenesc ├«n concomiten╚Ťa lor. Ideea liniarismului* neoclasic ╚Öi-ar fi putut g─âsi opus-ul lui Ernst Kurth Grundlagen des linearen Kontrapunkts (1917) un sprijin. De╚Öi acuzat (Knud Jeppesen) de a fi repudiat orice aluzie la rela╚Ťiile verticale existente ├«n cadrul c. punctului, Kurth nu elimin─â no╚Ťiunea de func╚Ťie* ├«n domeniul specific al acesteia, armonia (III, 1, 2) (Romantische Harmonik und ihre Krise in Wagners ÔÇ×TristanÔÇŁ, 1920). Numai c─â aceast─â func╚Ťie este investit─â cu virtu╚Ťi ├«n primul r├ónd energetice, care, pe r├ónd, sunt ÔÇ×extraseÔÇŁ din ceea ce, ├«n fond teoria armonicului presupusese mai de mult a fi surse ale mi╚Öc─ârii ╚Öi tensiunii: disonan╚Ťa* ╚Öi rezolvarea* ei, tendin╚Ťa D spre T, caracterul evaziv al Sd, contrastul dintre acordul* major ╚Öi cel minor, caracterul disonantic al sensibilei* naturale ╚Öi caracterul asem─ân─âtor al cromatiz─ârii* unor trepte* devenite sensibile; ├«nsu╚Öi acordul* ÔÇô aceast─â simultan─â ÔÇ×oprireÔÇŁ a liniilor pe vertical─â, dar permanent raportat─â la linia pur─â ╚Öi determinant─â a melodicului d─â na╚Ötere for╚Ťelor armonic-tonale prin succesiune: ÔÇ×fiecare leg─âtur─â a unui acord oarecare al tonalit─â╚Ťii cu acordul fundamentalei sau cu acela al unei trepte constituie deja ├«n sine un factor de tensiuneÔÇŁ. Analiza* aplicat─â de c─âtre Kurth mai ales domeniului armonic nu este, nu numai principial, ci ╚Öi ├«n am─ânuntele ei, contrar─â metodelor tradi╚Ťionale, ca pentru a proba imposibilitatea (sau lipsa de necesitate) a trecerii unei bariere pur tehnice. Faptul este semnificativ pentru ├«ntrebarea fundamental─â pe care o ridic─â e. cu privire la anterioritatea factorului psihologic sau al celui propriu-zis muzical sau, ├«n al╚Ťi termeni, prin ce anume din realitatea facturii muzicale ╚Öi din procesele ei se justific─â anume senza╚Ťii energetiste, care pot fi ├«n cele din urm─â doar proiect─âri subiective (intuitive) asupra obiectului (de aceea teoreticianul nici nu poate opta hot─âr├ót pentru substituirea definitiv─â a no╚Ťiunii de melodie ÔÇô ├«ntr-adev─âr, f─âr─â acoperire ÔÇ×sistematic─âÔÇŁ, ├«n sens dogmatic, a inefabilului ╚Öi ÔÇô cu aceea de linie ÔÇô tot pe at├ót de inefabil─â ╚Öi sus╚Ťinut─â doar de ÔÇ×indicibileleÔÇŁ reflexe ale psihicului). Tot ├«n sfera specula╚Ťiei se ├«nscriu ╚Öi no╚Ťiunile de energie cinetic─â ╚Öi poten╚Ťial─â; potrivit acestora, energia cinetic─â ÔÇô aspectul cel mai dinamic al muzicii ÔÇô se identific─â cu datul cel mai simplu (dar ╚Öi cel mai bogat ├«n rezerve energetice): melodia ╚Öi, invers, datul elaborat, precum armonicul, con╚Ťine energia poten╚Ťial─â. Dincolo de aceste aser╚Ťiuni, e. a luminat ├«ntr-un chip creator rolul melodicului ├«ntr-o seam─â de fenomene ÔÇô ├«ntre care, ca o realizare pozitiv─â, trebuie men╚Ťionat─â relevarea polifoniei latente din monodia* bachian─â (ceea ce are drept rezultat ╚Öi considerabila ├«nnoire a metodei analitice la acest capitol) ÔÇô a conceptualizat o seam─â de tendin╚Ťe tehnic-stilistice ce se manifestaser─â ├«n epoc─â, a stimulat chiar axarea unor viitoare curente pe construc╚Ťia riguroas─â, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care a eliminat zgura con╚Ťinutist─â a unor estetici (precum hermeneutica kretschmarian─â) care priveau procesele psihice nu ca pe date proprii ╚Öi intrinsece, ci extrinsece fenomenului muzical: v. fenomenologia muzicii; psihologie muzical─â.

Energetism dex online | sinonim

Energetism definitie

Intrare: energetism
energetism substantiv neutru