Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
2 definiții pentru endorfină
béta-endorfínă s. f. 1976 (med.) Tip de hormon cerebral v. protidic, supermorfină [și betta-andorfină] //din beta + endorfină//
endorfínă s. f. (biol.) ◊ „Aproape concomitent, oameni de știință din München (R.F.G.), Palo Alto (S.U.A.) și Aberdeen (Marea Britanie) au izolat din creierul șobolanilor și porcilor un număr de substanțe analgezice, denumite endorfine.” Sc. 19 X 77 p. 5. ◊ „Dr. G. își consacră aproape în exclusivitate lucrările endorfinelor și enkefalinelor.” Sc. 19 I 78 p. 5; v; și 22 XII 79 p. 5, R.l. 16 XII 81 p. 6 (din fr. endorphine; DTN 1977)
Endorfină dex online | sinonim
Endorfină definitie
Intrare: endorfină
endorfină
