Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru enarmonie

enarmonie sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr enharmonie] (Muz) 1 Raportul dintre dou─â sau mai multe sunete care, ├«n sistemul muzical temperat, au aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime dar poart─â denumiri diferite. 2 Egalitate a ├«n─âl╚Ťimii unor sunete muzicale care poart─â denumiri, nota╚Ťii diferite.
ENARMON├ŹE, enarmonii, s. f. Raportul dintre sunete cu aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime, dar cu nota╚Ťii diferite. ÔÇô Din fr. enharmonie.
ENARMON├ŹE, enarmonii, s. f. Egalitate a ├«n─âl╚Ťimilor unor sunete muzicale care poart─â denumiri, nota╚Ťii diferite. ÔÇô Din fr. enharmonie.
!enarmon├şe (e-nar-/en-ar-) s. f., art. enarmon├şa, g.-d. art. enarmon├şei; pl. enarmon├şi, art. enarmon├şile
enarmon├şe s. f. (sil. mf. en-), art. enarmon├şa, g.-d. art. enarmon├şei; pl. enarmon├şi, art. enarmon├şile
ENARMON├ŹE s.f. (Muz.) Egalitatea ├«n─âl╚Ťimilor unor sunete care poart─â denumiri diferite. [Gen. -iei. / < fr. enharmonie].
ENARMON├ŹE s. f. raport ├«ntre dou─â sunete muzicale care au aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime, dar cu nota╚Ťii diferite. (< fr. enharmonie)
enarmonie 1. ├Än muzica greac─â*, alc─âtuire a tetracordului* ├«n a c─ârui componen╚Ť─â intrau dou─â sferturi de ton (v. greac─â, muzic─â ~; microinterval). Muzica bizanzin─â* a men╚Ťinut ideea existen╚Ťei unui gen (II) enarmonic. 2. ├Än sistemul sonor europ., occid., termenul de e. se refer─â la sunetele de aceeea╚Öi ├«n─âl╚Ťime*, dar cu denumiri diferite (ex.: si* dublu diez*, do* diez ╚Öi re* bemol*). E. ├«n nota╚Ťia (I) corespunde eterografiei (acela╚Öi sunet se scrie ├«n mai multe feluri); cu excep╚Ťia lui sol* diez ╚Öi la* bemol fiecare sunet se poate scrie ├«n trei feluri. ├Än sistemul netemperat*, e. este absolut─â, sunetele enarmonice fiind identice ca frecven╚Ť─â*. ├Än sistemul temperat, termenul prime╚Öte o valoare relativ─â deoarece ├«ntre sunete (├«n sistemul temperat cu aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime) sunt mici diferen╚Ťe exprimate prin raportul frecven╚Ťelor (diferen╚Ťele sunt reprezentate ├«n sistemul lui Pitagora prin coma* pitagoreic─â, ├«n cel al lui Zarlino prin coma mare, ├«n sistemul Mercator-Holder, prin coma holderian─â; ├«n sistemele muzicale orient. principiul e. este foarte complicat deoarece, pe l├óng─â folosirea sistemului netemperat, sunetele se organizeaz─â ╚Öi ├«n moduri, sc─âri etc., st─âri diferite care ╚Ťin de un anumit etos*). Legat de acustic─â, e. are ├«n practica muzical─â ╚Öi un efect psihologic, devenind func╚Ťional─â; cele dou─â aspecte nu coincid ├«ntotdeauna. Muzical, e. func╚Ťional─â ├«nseamn─â un procedeu folosit at├ót ├«n melodie*, urm├óndu-se caracterul expansiv sau depresiv conferit de atrac╚Ťia sunetelor, ori chiar de etos (atunci c├ónd nu exist─â func╚Ťii puternice de atrac╚Ťie ├«ntre sunete), c├ót ╚Öi ├«n armonie (III, 1, 2), ├«n aspectul consonant* sau disonant* al intervalelor* ╚Öi ├«n procesul modula╚Ťiei*, mai ales la tonalit─â╚Ťi (2) ├«ndep─ârtate.

Enarmonie dex online | sinonim

Enarmonie definitie

Intrare: enarmonie
enarmonie substantiv feminin
  • silabisire: en-