Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru empirism

empirism sns [At: POTECA, F. 59/5 / S ╚Öi: ~izm / E: fr empirisme] 1 Concep╚Ťie gnoseologic─â care consider─â experien╚Ťa senzorial─â ca unic─â surs─â a cunoa╚Öterii. 2 (├Äs) ~ logic Variant─â a neopozitivismului care admite numai enun╚Ťurile logice verificabile ├«n mod nemijlocit prin percep╚Ťiile fiec─ârui subiect ├«n parte. 3 Practic─â bazat─â pe medicina empiric─â (4). 4 (Dep) ╚śarlatanie. 5 Folosire exclusiv─â a experien╚Ťei ├«ntr-un domeniu oarecare de activitate, subapreciind rolul teoriei sau al abstractiz─ârii ╚Ötiin╚Ťifice.
EMPIR├ŹSM s. n. Teorie epistemiologic─â potrivit c─âreia informa╚Ťia autentic─â despre lume trebuie ob╚Ťinut─â prin mijloace a posteriori, astfel ├«nc├ót nimic nu poate fi g├óndit f─âr─â s─â fi fost mai ├«nt├ói sim╚Ťit. ÔŚŐ Empirism logic = variant─â a neopozitivismului care admite numai enun╚Ťurile logice verificabile ├«n mod nemijlocit prin percep╚Ťiile fiec─ârui subiect ├«n parte. ÔÇô Din fr. empirisme.
EMPIR├ŹSM s. n. Doctrin─â care consider─â experien╚Ťa senzorial─â ca prim─â surs─â a cunoa╚Öterii ╚Öi a cuno╚Ötin╚Ťelor. ÔŚŐ Empirism logic = variant─â a neopozitivismului care admite numai enun╚Ťurile logice verificabile ├«n mod nemijlocit prin percep╚Ťiile fiec─ârui subiect ├«n parte. ÔÇô Din fr. empirisme.
EMPIR├ŹSM s. n. 1. Curent filozofic care consider─â experien╚Ťa senzorial─â ca unica surs─â a cunoa╚Öterii ╚Öi a cuno╚Ötin╚Ťelor. 2. Folosire exclusiv─â a experien╚Ťei ├«ntr-un domeniu oarecare de activitate, subapreciind rolul teoriei sau al abstrac╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťifice. Pentru majoritatea actorilor no╚Ötri s-a pus, ├«n ultimii ani, ╚Öi se pune cu extrem─â acuitate ast─âzi, problema schimb─ârii mijloacelor lor de crea╚Ťie, renun╚Ťarea la empirismul boem care a domnit ├«n lumea teatrului burghez. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 9/1.
empir├şsm s. n.
empir├şsm s. n.
EMPIR├ŹSM s.n. 1. Concep╚Ťie gnoseologic─â care socote╚Öte experien╚Ťa senzorial─â ca unica surs─â a cunoa╚Öterii, neg├ónd valoarea abstrac╚Ťiilor. ÔŚŐ Empirism logic = variant─â a neopozitivismului care admite numai enun╚Ťurile logice verificabile ├«n mod nemijlocit prin percep╚Ťiile fiec─ârui subiect ├«n parte; empirism social = curent sociologic din S.U.A. care, renun╚Ť├ónd la orice teorie, procedeaz─â la studiul direct al fenomenelor sociale concrete pe baza unor ipoteze restr├ónse. 2. Folosirea exclusiv─â a experien╚Ťei ├«ntr-o activitate. [< fr. empirisme, cf. gr. empeiria ÔÇô experien╚Ť─â].
EMPIR├ŹSM s. n. 1. concep╚Ťie ├«n filozofie care consider─â experien╚Ťa senzorial─â ca surs─â fundamental─â a cunoa╚Öterii, neg├ónd valoarea abstrac╚Ťiilor. ÔÖŽ ~ logic = variant─â a neopozitivismului care admite numai enun╚Ťurile logice verificabile ├«n mod nemijlocit prin percep╚Ťiile fiec─ârui subiect ├«n parte; ~ social = orientare sociologic─â recent─â din SUA care, renun╚Ť├ónd la orice teorie, procedeaz─â la studiul direct al fenomenelor sociale concrete pe baza unor ipoteze restr├ónse. 2. folosirea exclusiv─â a experien╚Ťei ├«ntr-o activitate. (< fr. empirisme)
EMPIR├ŹSM n. 1) Concep╚Ťie filozofic─â care consider─â experien╚Ťa senzorial─â ca unica surs─â a cunoa╚Öterii. 2) Tratare a unor probleme numai pe baza datelor experien╚Ťei, f─âr─â a apela la teorie. /<fr. empirisme
empirism n. 1. medicin─â fundat─â numai pe experien╚Ť─â; 2. ╚Öarlatanie medical─â; 3. filozofie empiric─â care atribue numai experien╚Ťei origina cuno╚Ötin╚Ťelor noastre (├«n opozi╚Ťiune cu idealismul ╚Öi ra╚Ťionalismul): empirismul lui Locke.
*empir├şzm n., pl. e (d. empiric). Medicin─â b─âbeasc─â, adic─â fundat─â numa─ş pe experien╚Ť─â. ╚śarlatanie medical─â. Credin╚Ťa filosofilor empiric─ş, care atribue numa─ş experien╚Ťe─ş originea ╚Ötiin╚Ťe─ş noastre (├«n opoz. cu idealizmu ╚Öi ra╚Ťionalizmu).

Empirism dex online | sinonim

Empirism definitie

Intrare: empirism
empirism substantiv neutru