7 definiții pentru empiriomonism
empiriomonism sns [At: DER / P: ~ri-o~ / E: fr empiriomonisme, rs емпириомонизм] (Fzl) Variantă a empiriocriticismului care susține că realitatea fizică este experiența socialmente organizată a omenirii. EMPIRIOMONÍSM s. n. Variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”. [
Pr.: -ri-o-] – Din
rus. empiriomonizm. EMPIRIOMONÍSM s. n. Variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”. [
Pr.: -ri-o-] – Din
rus. empiriomonizm. empiriomonísm (-ri-o-)
s. n. empiriomonísm s. n. (sil. -ri-o-) EMPIRIOMONÍSM s.n. Variantă a empiriocriticismului în Rusia, creată de A. Bogdanov, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. [Pron. -ri-o-. / < rus. empiriomonizm, cf. fr. empiriomonisme].
EMPIRIOMONÍSM s. n. variantă a empiriocriticismului în Rusia, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. (< rus. empiriomonizm)
Empiriomonism dex online | sinonim
Empiriomonism definitie
Intrare: empiriomonism
empiriomonism substantiv neutru