Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru empiric

embiric, ~─â a vz empiric
empiric, ~─â [At: I. GOLESCU, C. / V: (├«vr) embi~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr empirique, lat empiricus] 1 a (├Än filozofia ra╚Ťionalist─â, ├«oc ra╚Ťional) Care apar╚Ťine emipirismului (1) Si: (├«nv) empiricesc (1). 2 a Care se refer─â la empirism (1) Si: (├«nv) empiricesc (2). 3 a Care se bazeaz─â exclusiv pe experien╚Ť─â Si: (├«nv) empiricesc (3). 4 a (├Äs) Medicin─â ~─â Metod─â de tratare a bolilor numai pe baz─â de experien╚Ť─â ╚Öi de cazuri antecedente, far─â cuno╚Ötin╚Ťe teoretice. 5 smf Persoan─â care practic─â empirismul (5). 6 smf Adept al empirismului (1). 7 a (├Äs) Formul─â ~─â Formul─â ob╚Ťinut─â prin prelucrarea pur matematic─â f─âr─â substrat teoretic a unor date experimentale. 8 smf (├Änv) Persoan─â care practic─â ilegal medicina.
EMP├ŹRIC, -─é, empirici, -ce, adj. Bazat (numai) pe experien╚Ť─â; care prive╚Öte empirismul, care are la baz─â empirismul. ÔŚŐ Formul─â empiric─â = formul─â ob╚Ťinut─â din ├«ncerc─ârile de a interpreta datele experimentale, f─âr─â suport teoretic. Medicin─â empiric─â = tratament al bolilor numai pe baz─â de experien╚Ť─â ╚Öi de cazuri antecedente. ÔÇô Din fr. empirique, lat. empiricus.
EMP├ŹRIC, -─é, empirici, -ce, adj. Bazat (numai) pe experien╚Ť─â; care prive╚Öte empirismul, care are la baz─â empirismul. ÔŚŐ Formul─â empiric─â = formul─â ob╚Ťinut─â prin prelucrarea pur matematic─â a unor date experimentale, f─âr─â substrat teoretic. Medicin─â empiric─â = tratament al bolilor numai pe baz─â de experien╚Ť─â ╚Öi de cazuri antecedente. ÔÇô Din fr. empirique, lat. empiricus.
EMP├ŹRIC, -─é, empirici, -e, adj. Care se refer─â la empirism, care are la baz─â empirismul; bazat pe experien╚Ť─â. Filozofie empiric─â. ÔŚŐ Medicin─â empiric─â = metod─â de tratare a bolilor pe baz─â de experien╚Ť─â ╚Öi de practici ne╚Ötiin╚Ťifice, f─âr─â cuno╚Ötin╚Ťe teoretice.
emp├şric adj. m., pl. emp├şrici; f. emp├şric─â, pl. emp├şrice
emp├şric adj. m., pl. emp├şrici; f. sg. emp├şric─â, pl. emp├şrice
EMP├ŹRIC, -─é adj. Bazat numai pe experien╚Ťa senzorial─â. ÔÖŽ Care se refer─â la empirism, care apar╚Ťine empirismului. [Cf. fr. empirique, gr. empeirikos < empeiria ÔÇô experien╚Ť─â].
EMP├ŹRIC, -─é adj. 1. bazat numai pe experien╚Ťa senzorial─â. 2. referitor la empirism. (< fr. empirique, lat. empiricus, gr. empeirikos)
EMP├ŹRIC ~c─â (~ci, ~ce) Care se bazeaz─â exclusiv pe experien╚Ť─â ╚Öi pe sim╚Ťuri. /<fr. empirique, lat. empiricus
empiric a. care se bazeaz─â numai pe experien╚Ť─â: medicin─â empiric─â. ÔĽĹ m. 1. ╚Öarlatan care practic─â ilegal medicina; 2. filozof care rapoart─â [sic] toate la experien╚Ť─â.
*emp├şric, -─â adj. (vgr. empeirik├│s, d. ├ęmpeiros, experient). Care se bazeaz─â numa─ş pe experien╚Ť─â, nu pe metod─â ╚Ötiin╚Ťific─â: medicin─â empiric─â (= b─âbeasc─â). Subst. Filosof care deriv─â toate ideile din experien╚Ť─â, empirist: Condillac era un empiric. ╚śarlatan care se d─â drept medic. Adv. ├Än mod empiric: babele trateaz─â boalele empiric. V. practic.

Empiric dex online | sinonim

Empiric definitie

Intrare: empiric
empiric adjectiv
embiric