Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru emotivism

emotivism sns [At: DN / E: fr ├ęmotivisme] ╚ścoal─â etic─â neopozitivist─â care consider─â c─â fundamentul no╚Ťiunilor ╚Öi al judec─â╚Ťilor morale este pur emotiv, exprim├ónd doar inten╚Ťiile ╚Öi dorin╚Ťele celui care le enun╚Ť─â.
EMOTIV├ŹSM s. n. Teorie conform c─âreia propozi╚Ťiile moralei nu descriu st─âri de fapt, ci exprim─â sau provoac─â sentimente ╚Öi atitudini ce au leg─âtur─â cu istoria folosirii cuvintelor. ÔÇô Din fr. ├ęmotivisme.
EMOTIV├ŹSM s. n. ╚ścoal─â etic─â neopozitivist─â care consider─â c─â fundamentul no╚Ťiunilor ╚Öi al judec─â╚Ťilor morale este pur emotiv. ÔÇô Din fr. ├ęmotivisme.
emotiv├şsm s. n.
emotiv├şsm s. n.
EMOTIV├ŹSM s.n. ╚ścoal─â etic─â neopozitivist─â care consider─â c─â fundamentul no╚Ťiunilor ╚Öi al judec─â╚Ťilor morale este pur emotiv, exprim├ónd doar inten╚Ťiile ╚Öi dorin╚Ťele celui care le enun╚Ť─â. [Cf. fr. ├ęmotivisme].
EMOTIV├ŹSM s. n. ╚Öcoal─â etic─â neopozitivist─â care consider─â c─â fundamentul no╚Ťiunilor ╚Öi al judec─â╚Ťilor morale este pur emotiv, exprim├ónd doar inten╚Ťiile ╚Öi dorin╚Ťele celui care le enun╚Ť─â. (< fr. ├ęmotivisme)
EMOTIV├ŹSM (< fr.) s. n. Teorie dezvoltat─â ├«n cadrul filozofiei analitice, conform c─âreia propozi╚Ťiile moralei nu descriu st─âri de fapt, ci exprim─â sau provoac─â sentimente ╚Öi atitudini ce au leg─âtur─â cu istoria folosirii cuvintelor. Reprezentan╚Ťi: R. Carnap, M. Schlick, H. Reichenbach, A.J. Ayer, Ch.L. Stevenson.

Emotivism dex online | sinonim

Emotivism definitie

Intrare: emotivism
emotivism substantiv neutru