Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 865902:

EMONDÁ, emondez, vb. I. Tranz. A tăia ramurile de pe trunchiurile arborilor în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. – Din fr. émonder.

Emondare dex online | sinonim

Emondare definitie