13 definiții pentru emondare
emonda vt [At: DN3 / Pzi: ~dez / E: fr émonder] 1 (C.i. arbori) A curăța de ramuri pentru stimularea creșterii în înălțime. 2 (Med) A înlătura chirurgical exostozele și osteofitele epifizelor. emondare sf [At: DEX / Pl: ~dări / E: emonda] 1-2 Emondaj (1-2). EMONDÁ, emondez,
vb. I.
Tranz. A tăia ramurile de pe trunchiurile arborilor în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. – Din
fr. émonder. EMONDÁRE, emondări,
s. f. Emondaj. –
V. emonda. EMONDÁRE, emondări,
s. f. Emondaj. –
Cf. fr. émonder. *emondá (a ~) (a curăța arborii de crengi)
vb.,
ind. prez. 3 emondeáză
emondáre s. f.,
g.-d. art. emondắrii;
pl. emondắri
emondá vb., ind. prez. 3 sg. emondeáză emondáre s. f., g.-d. art. emondării; pl. emondări EMONDÁ vb. I. tr. A curăța arborii de crăci. [< fr. émonder, cf. lat. emundare – a curăța].
EMONDÁRE s.f. Acțiunea de a emonda și rezultatul ei; emondaj, emondație. [<
emonda].
EMONDÁ, emondéz,
vb. I.
Tranz. A curăța arborii de crăci în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. (
cf. fr. émonder, lat. emundare)
A EMONDÁ ~éz tranz. (arbori) A curăța de ramuri pentru a stimula creșterea în înălțime. /<fr. émonder Emondare dex online | sinonim
Emondare definitie
Intrare: emonda
emonda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: emondare
emondare substantiv feminin