Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru emitent

emitent, ~─â a [At: PU╚śCARIU, L. R. I, 2 / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: lat emittens, -ntis] 1-2 Care emite (2, 6) Si: emi╚Ť─âtor (1, 7).
EMIT├ëNT, -─é, emiten╚Ťi, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care emite h├órtii de valoare, bancnote etc. 2. S. m. (Lingv.) Emi╚Ť─âtor. 3. S. m. Organism (stat, companie public─â sau privat─â, organism interna╚Ťional) care lanseaz─â un ├«mprumut. ÔÇô Din lat. emittens, -ntis, it. emittente.
EMIT├ëNT, -─é, emiten╚Ťi, -te, adj. Care emite h├órtii de valoare, bancnote etc. ÔÇô Din lat. emittens, -ntis, it. emittente.
EMIT├ëNT, -─é, emiten╚Ťi, -te, adj. Care emite h├«rtii de valoare, bancnote etc.
!emit├ęnt adj. m., s. m., pl. emit├ęn╚Ťi; adj. f. emit├ęnt─â, pl. emit├ęnte
emit├ęnt adj. m., pl. emit├ęn╚Ťi; f. sg. emit├ęnt─â, pl. emit├ęnte
EMIT├ëNT s. (FIN.) tr─âg─âtor. (~ al unei poli╚Ťe.)
EMITÉNT, -Ă adj. Care emite (hârtii de valoare, bancnote, unde electromagnetice etc.). [Cf. lat. emittens].
EMITÉNT, -Ă adj. care emite (hârtii de valoare, bancnote, unde) (< it. emittente, lat. emittens)
EMIT├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care emite (bancnote, h├órtii de valoare etc.). /<lat. emittens, ~ntis
EMITENT s. (FIN.) tr─âg─âtor. (~ al unei poli╚Ťe.)

Emitent dex online | sinonim

Emitent definitie

Intrare: emitent
emitent adjectiv