Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru emisfer─â

emisfer sn vz emisfer─â
emisfer─â sf [At: BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 230 / V: emisfer sn, ~riu (Pl: ~ii, ~iuri) sn, ~ro sn, hemisfer sn, h~ (Pl: ~re, ├«nv, ~rii), hemisfor sn, imesferion sn, imi~, imisferion sn / Pl: ~re / E: fr hemisph├Ęre, lat hemisphaerium] 1 Fiecare din cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale unei sfere. 2 (Ggf) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei terestre m─ârginite de ecuatorul terestru ╚Öi meridianul de referin╚Ť─â. 3 (├Äs) ~ra nordic─â (sau de nord, boreal─â, septentrional─â, ├«nv, de miaz─ânoapte, despre nord, de sus) Jum─âtatea de nord a sferei terestre m─ârginit─â de ecuator ╚Öi cuprinz├ónd Polul Nord. 4 (├Äs) ~ra sudic─â (sau de sud, austral─â, meridional─â, ├«nv, de miaz─âzi, de la amiaz─âzi, despre miaz─âzi, de jos, imisferiul del inferior) Jum─âtatea de sud a sferei terestre m─ârginit─â de ecuator ╚Öi cuprinz├ónd Polul Sud. 5 (├Äs) ~ra oriental─â (sau estic─â, de est, ├«nv, r─âs─âritului, despre r─âs─ârit, r─âs─ârital─â) Jum─âtate a sferei terestre situat─â la est de meridianul zero. 6 (├Äs) ~ra occidental─â (sau vestic─â, de vest, ├«nv, apusului, apusal─â) Jum─âtate a sferei terestre situat─â la vest de meridianul zero. 7 (├Änv) Ecuator. 8 (Med; ├«s ~ cerebral─â) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mare. 9 (╚ś├«s ~ cerebeloas─â) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mic. 10 (Ast) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti determinate de ecuatorul ceresc. 11 (├Äs) ~ra boreal─â (sau nordic─â) Jum─âtatea de nord a sferei cere╚Öti m─ârginit─â de ecuatorul ceresc ╚Öi cuprinz├ónd Polul Nord. 12 (├Äs) ~ra austral─â (sau sudic─â) Jum─âtatea de sud a sferei cere╚Öti m─ârginit─â de ecuatorul ceresc ╚Öi cuprinz├ónd Polul Sud.
emisferiu sn vz emisfer─â
emisfero sn vz emisfer─â
EMISF├ëR─é, emisfere, s. f. 1. (Geom.) Jum─âtate dintr-o sfer─â. 2. Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti sau terestre, m─ârginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, ╚Öi de meridianul de referin╚Ť─â. 3. (Anat.; ├«n sintagma) Emisfere cerebrale = cele dou─â jum─ât─â╚Ťi simetrice ale creierului mare. ÔÇô Din fr. h├ęmisph├Ęre, lat. hemisphaerium.
EMISF├ëR─é, emisfere, s. f. 1. (Geom.) Jum─âtate dintr-o sfer─â. 2. Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti sau terestre, m─ârginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, ╚Öi de meridianul de referin╚Ť─â. 3. (Anat.; ├«n sintagma) Emisfere cerebrale = cele dou─â jum─ât─â╚Ťi simetrice ale creierului mare. ÔÇô Din fr. h├ęmisph├Ęre, lat. hemisphaerium.
EMISF├ëR─é, emisfere, s. f. 1. (Geom.) Jum─âtatea unei sfere. 2. Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale globului p─âm├«ntesc, determinate de ecuator sau de primul meridian. P─âm├«ntul fiind un corp sferic, ecuatorul ├«mparte p─âm├«ntul ├«n dou─â emisfere, numite dup─â cei doi poli: emisfera nordic─â ╚Öi emisfera sudic─â. GEOGRAFIA Fiz. 24. ÔÖŽ (Astron.) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti, determinate de ecuatorul sau de primul meridian al acestei sfere. Emisfera inferioar─â. Emisfera superioar─â. 3. (├Än expr.) Emisfer─â cerebral─â = fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mare. ÔÇô Variant─â: hemisf├ęr─â s. f.
!emisf├ęr─â (-mis-fe-/-mi-sfe-) s. f., g.-d. art. emisf├ęrei; pl. emisf├ęre
emisf├ęr─â s. f. (sil. mf. -sfe-) Ôćĺ sfer─â
EMISFÉRĂ s. 1. (MAT.) (rar) semisferă. 2. (GEOGR.) (înv.) semiglob.
EMISF├ëR─é s.f. Jum─âtate de sfer─â. ÔŚŐ Emisfer─â cerebral─â = fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mare. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale globului p─âm├óntesc, delimitate de primul meridian sau de ecuator. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti. [Var. hemisfer─â s.f. / < fr. h├ęmisph├Ęre, cf. gr. hemi ÔÇô jum─âtate, sphaira ÔÇô sfer─â].
EMISF├ëR─é s. f. 1. (mat.) jum─âtate dintr-o sfer─â. ÔÖŽ ~ cerebral─â = fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mare. 2. fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti sau terestre delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv, de cel terestru ╚Öi de primul meridian. (< fr. h├ęmisph├Ęre)
EMISF├ëR─é ~e f. 1) Jum─âtate de sfer─â. 2) Fiecare din cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale globului p─âm├óntesc sau ale sferei cere╚Öti. ~ nordic─â. ~ sudic─â. 3): ~ cerebral─â fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale creierului mare. [Sil. e-mi-sfe-r─â] /<fr. h├ęmisphere, lat. hemisphaerium
emisfer─â f. 1. jum─âtate dintrÔÇÖo sfer─â; 2. jum─âtate din globul p─âm├óntesc.
*emisf├ęr n., pl. e (vgr. ß┐żemi-sphairion). Jum─âtate de sfer─â. Fie-care din cele do┼ş─â jum─ât─â╚Ť─ş ale globulu─ş terestru sa┼ş ale sfere─ş cere╚Öt─ş separate de ec┼şatoru p─âm├«ntulu─ş sa┼ş al cerulu─ş. Emisferele din Magdeburg (numite a╚Öa dup─â Otto de Gericke, care la 1654, pe c├«nd era primaru Magdeburgulu─ş, a f─âcut ├«nt├«─şa oar─â experien╚Ťa), ni╚Öte jum─ât─â╚Ť─ş de sfer─â metalice cave care se aplic─â exact una pe alta ╚Öi ├«n care se face vid. Ne ma─ş suferind atunc─ş de c├«t presiunea aerulu─ş de afar─â, ele se ╚Ťin a╚Öa de tare una de alta, ├«n c├«t trebu─şe for╚Ťa ma─ş multor ca─ş ca s─â le separ─ş.
EMISFERĂ s. 1. (MAT.) (rar) semisferă. 2. (GEOGR.) (înv.) semiglob.
EMISF├ëR─é (< fr.; {i} emi- + gr. sphaira ÔÇ×sfer─âÔÇŁ) s. f. 1. (MAT.) Jum─âtate dintr-o sfer─â ÔŚŐ (FIZ.) Emisferele de la Magdeburg = glob alc─âtuit din dou─â emisfere metalice, al─âturate, ├«n care s-a f─âcut vid ╚Öi care nu pot fi desf─âcute (nici cu patru perechi de cai), demonstr├óndu-se astfel existen╚Ťa presiunii atmosferice. Au fost construite de Otto von Guericke ├«n 1654. 2. (ASTR., GEOGR.) Fiecare dintre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti sau terestre, m─ârginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru ╚Öi de meridianul de referin╚Ť─â. Poate fi: nordic─â (boreal─â, septentrional─â) ╚Öi sudic─â (austral─â, meridional─â), vestic─â (occidental─â) ╚Öi estic─â (oriental─â). ÔŚŐ E. continental─â = e. ipotetic─â, cu centrul ├«n apropiere de ora╚Öul Nantes din Fran╚Ťa, ├«n care uscatul ocup─â 47% din suprafa╚Ť─â. ÔŚŐ E. maritim─â (sau oceanic─â) = e. ipotetic─â, cu centrul ├«n Arh. Bounty, la SE de Noua Zeeland─â, ├«n care apa ocup─â 91% din suprafa╚Ť─â. 3. (ANAT.) Emisferele cerebrale = cele dou─â p─âr╚Ťi simetrice ale creierului mare, de form─â eliptic─â, separate ├«ntre ele prin scizura interemisferic─â. Emisferele cerebeloase = cele dou─â p─âr╚Ťi laterale, simetrice, ale cerebelului, situate de o parte ╚Öi de alta a vermisului.
EMI-, v. HEMI-. Ôľí ~sfer─â (hemisfer─â) (v. -sfer─â), s. f., 1. Jum─âtate dintr-o sfer─â. 2. Fiecare din cele dou─â p─âr╚Ťi simetrice ale creierului mare, de form─â eliptic─â. 3. Fiecare din cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale sferei cere╚Öti sau terestre, delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru ╚Öi de primul meridian; ~stih (hemistih) (v. -stih), s. n., fiecare din cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale unui vers, desp─âr╚Ťite de cezur─â.

Emisfer─â dex online | sinonim

Emisfer─â definitie

Intrare: emisfer─â
emisfer─â substantiv feminin
  • silabisire: -sfe-
emisfer
emisferiu
emisfero