Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru emergent

emergent, ~─â a [At: MARIN, F. 448/13 / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr ├ęmergent, lat emergens, -ntis] (Fiz; d. radia╚Ťii) Care iese dintr-un mediu dup─â ce l-a traversat.
EMERG├ëNT, -─é, emergen╚Ťi, -te, adj. (Despre un corp, o radia╚Ťie etc.) Care p─âr─âse╚Öte un sistem de medii. ÔÇô Din fr. ├ęmergent, lat. emergens, -ntis.
EMERG├ëNT, -─é, emergen╚Ťi, -te, adj. (Despre un corp, o radia╚Ťie etc.) Care iese dintr-un mediu dup─â ce l-a traversat. ÔÇô Din fr. ├ęmergent, lat. emergens, -ntis.
EMERG├ëNT, -─é, emergen╚Ťi, -te, adj. (Despre un corp) Care iese par╚Ťial dintr-un fluid; (despre radia╚Ťii) care iese dintr-un mediu.
emerg├ęnt (care iese dintr-un mediu) adj. m., pl. emerg├ęn╚Ťi; f. emerg├ęnt─â, pl. emerg├ęnte
emerg├ęnt adj. m., pl. emerg├ęn╚Ťi; f. sg. emerg├ęnt─â, pl. emerg├ęnte
EMERG├ëNT, -─é adj. (Despre radia╚Ťii, corpuri) Care iese dintr-un mediu dup─â ce l-a str─âb─âtut. ÔŚŐ Teoria evolu╚Ťiei emergente = teorie idealist─â ╚Öi metafizic─â cu privire la procesul dezvolt─ârii, potrivit c─âreia apari╚Ťia noilor calit─â╚Ťi este absolut spontan─â ╚Öi imprevizibil─â. [< fr. ├ęmergent, cf. lat. emergere ÔÇô a ie╚Öi].
EMERG├ëNT, -─é adj. care emerge. ÔŚŐ (despre radia╚Ťii, corpuri) care iese dintr-un mediu dup─â ce l-a str─âb─âtut. (< fr. ├ęmergent, lat. emergens)
EMERG├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care iese din mediul pe care l-a traversat. /<fr. ├ęmergent, lat. emergens, ~ntis
*emerg├ęnt, -─â adj. (lat. em├ęrgens, -├ęntis). Care ─şese deasupra mediulu─ş: st├«nc─ş emergente din ap─â.

Emergent dex online | sinonim

Emergent definitie

Intrare: emergent
emergent adjectiv