Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru eludare

eluda [At: GHICA, ap. CADE / V: (├«nv) elude / Pzi: ~dez / E: fr ├ęluder, lat eludere] 1-2 vtr A evita sau a ignora inten╚Ťionat. 3 vt A devia. 4 vt A z─âd─ârnici.
eludare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«nv) eludere / Pl: ~d─âri / E: eluda] 1-2 Evitare sau ignorare inten╚Ťionat─â Si: (rar) eludat1 (1-2). 3 Deviere. 4 Z─âd─ârnicire.
elude vt vz eluda
eludere sf vz eludare
ELUD├ü, eludez, vb. I. Tranz. A ocoli, a evita, a ignora inten╚Ťionat. ÔÇô Din fr. ├ęluder, lat. eludere.
ELUD├üRE, elud─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a eluda ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. eluda.
ELUD├ü, eludez, vb. I. Tranz. A ocoli, a evita, a ignora inten╚Ťionat. ÔÇô Din fr. ├ęluder, lat. eludere.
ELUD├üRE, elud─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a eluda ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. eluda.
ELUD├ü, eludez, vb. I. Tranz. A ocoli, a evita inten╚Ťionat, a ignora ├«n mod voit, a trece sub t─âcere. A eluda o dispozi╚Ťie administrativ─â. ÔŚŐ Refl. pas. Legea s-a eludat ╚Öi licita╚Ťiunea a fost f─âcut─â numai de form─â. I. IONESCU, D. 27.
ELUD├üRE, elud─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a eluda ╚Öi rezultatul ei; ocolire, evitare inten╚Ťionat─â, trecere sub t─âcere. Eludarea unor obliga╚Ťii.
eludá (a ~) (a ocoli, a evita) vb., ind. prez. 3 eludeáză
eludáre (evitare) s. f., g.-d. art. eludắrii; pl. eludắri
elud├í vb., ind. prez. 1 sg. elud├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. elude├íz─â
eludáre s. f., g.-d. art. eludării; pl. eludări
ELUDÁ vb. a evita, a ocoli. (A ~ aplicarea legii.)
ELUDÁRE s. evitare, ocolire. (~ prevederilor legale.)
ELUD├ü vb. I. tr. A evita, a ocoli voit ╚Öi st├óngaci; a ascunde. [P.i. 3,6 -deaz─â. / < fr. ├ęluder, it., lat. eludere].
ELUD├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a eluda ╚Öi rezultatul ei. [< eluda].
ELUD├ü vb. tr. a ocoli, a evita inten╚Ťionat, a ignora ├«n mod voit. (< fr. ├ęluder, lat. eludere)
A ELUD├ü ~├ęz tranz. (persoane, discu╚Ťii etc.) A trece ├«n mod con╚Ötient cu vederea; a ├«nconjura ├«n mod inten╚Ťionat, ferindu-se; a evita; a ocoli. ~ o discu╚Ťie. /<fr. ├ęluder, lat. eludere
eludà v. a evita cu dibăcie: a eluda un ordin.
*elud├ęz v. tr. (fr. ├ęluder, d. lat. e-ludo, -l├║dere, d. ludus, joc, ╚Öcoal─â. V. a- ╚Öi i-luziune, pre-ludez). Dejoc, z─âd─ârnicesc, evit cu pricepere.
ELUDA vb. a evita, a ocoli. (A ~ aplicarea legii.)
ELUDARE s. evitare, ocolire. (~ prevederilor legale.)

Eludare dex online | sinonim

Eludare definitie

Intrare: eluda
eluda verb grupa I conjugarea a II-a
elude
Intrare: eludare
eludare substantiv feminin
eludere