Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru elucubrant
elucubrant, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~nți, ~e / E: fr elucubrant] (Liv) Aberant.
ELUCUBRÁNT, -Ă, elucubranți, -te, adj. Aberant, absurd. – Din fr. élucubrant.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ELUCUBRÁNT, -Ă, elucubranți, -te, adj. (Livr.) Aberant, absurd. – Din fr. élucubrant.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
*elucubránt (-cu-brant) adj. m., pl. elucubránți; f. elucubrántă, pl. elucubránte
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
elucubránt adj. m., pl. elucubránți; f. sg. elucubrántă, pl. elucubránte
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ELUCUBRÁNT adj. v. aberant, absurd, ilogic, nelogic, nerațional, stupid.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
ELUCUBRÁNT, -Ă adj. aberant, absurd. (< fr. élucubrant)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
Elucubrant dex online | sinonim
Elucubrant definitie
Intrare: elucubrant
elucubrant adjectiv
