Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru elucidare

elucida vt [At: CARAGIALE, O. VII, 168 / Pzi: ~dez / E: fr ├ęlucider, lat elucidare] 1 (C.i. idei) A explica. 2 (C.i. probleme) A rezolva. 3 (C.i. situa╚Ťii) A l─âmuri. 4 (C.i. dileme) A clarifica.
elucidare sf [At: GHICA, S. 86 / Pl: ~d─âri / E: elucida] 1 Explicare a unor idei Si: elucidat1 (1), (├«nv) elucida╚Ťie (1). 2 Rezolvare a unor probleme Si: elucidat1 (2), (├«nv) elucida╚Ťie (2). 3 L─âmurire a unor situa╚Ťii Si: elucidat1 (3), (├«nv) elucida╚Ťie (3). 4 Clarificare a unor dileme Si: elucidat1 (4), (├«nv) elucida╚Ťie (4).
ELUCID├ü, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a deslu╚Öi, a limpezi, a l─âmuri o problem─â p├ón─â atunci confuz─â. ÔÇô Din fr. ├ęlucider, lat. elucidare.
ELUCID├üRE, elucid─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a elucida ╚Öi rezultatul ei; l─âmurire, deslu╚Öire, explicare. ÔÇô V. elucida.
ELUCID├ü, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a deslu╚Öi, a limpezi, a l─âmuri o problem─â p├ón─â atunci confuz─â. ÔÇô Din fr. ├ęlucider, lat. elucidare.
ELUCID├üRE, elucid─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a elucida ╚Öi rezultatul ei; l─âmurire, deslu╚Öire, explicare. ÔÇô V. elucida.
ELUCID├ü, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a deslu╚Öi, a limpezi, a l─âmuri. A╚Ö dori s─â elucid─âm ├«mpreun─â c├«teva cestiuni prealabile. CARAGIALE, O. VII 168. ÔŚŐ Refl. pas. Documente istorice prin care se elucideaz─â ╚Öi se dovedesc rela╚Ťiunile ╚Ť─ârilor rom├«ne. ODOBESCU, S. I 336.
ELUCID├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a elucida; l─âmurire, deslu╚Öire, explicare. Nu g─âsesc ├«n memoria mea... ╚Ötiin╚Ťele ce-mi trebuiesc pentru elucidarea faptelor ce voiesc s─â-╚Ťi povestesc. GHICA, S. 86.
elucidá (a ~) vb., ind. prez. 3 elucideáză
elucidáre (clarificare) s. f., g.-d. art. elucidắrii; pl. elucidắri
elucid├í vb., ind. prez. 1 sg. elucid├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. elucide├íz─â
elucidáre s. f., g.-d. art. elucidării; pl. elucidări
ELUCIDÁ vb. v. lămuri.
ELUCIDÁRE s. v. lămurire.
ELUCID├ü vb. I. tr. A clarifica, a limpezi, a l─âmuri, a deslu╚Öi. [< it. elucidare, fr. ├ęlucider, cf. lat. lucidus ÔÇô clar, l─âmurit].
ELUCID├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a elucida ╚Öi rezultatul ei; l─âmurire, clarificare, limpezire. [< elucida].
ELUCID├ü vb. tr. a clarifica, a limpezi, a l─âmuri o problem─â. (< fr. ├ęlucider, lat. lucidare)
A ELUCID├ü ~├ęz tranz. (probleme, chestiuni, situa╚Ťii confuze) A face s─â devin─â clar; a clarifica; a l─âmuri; a limpezi; a deslu╚Öi. /<fr. ├ęlucider, lat. elucidare
elucidà v. a face lucid sau deslușit: a elucida o chestiune.
*elucida╚Ťi├║ne f. (lat. elucid├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a elucida. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ma─ş des -├íre.
*elucid├ęz v. tr. (lat. e-l├║cido, -├íre, d. l├║cidus, lucid). L─âmuresc, clarific: a elucida o chestiune.
ELUCIDA vb. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.)
ELUCIDARE s. clarificare, deslu╚Öire, dezlegare, explicare, explica╚Ťie, l─âmurire, limpezire, precizare, rezolvare, solu╚Ťie, solu╚Ťionare, (├«nv.) pliroforie, r─âspicare, (fig.) cheie, desc├«lcire. (~ unei probleme ├«ncurcate.)

Elucidare dex online | sinonim

Elucidare definitie

Intrare: elucida
elucida verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: elucidare
elucidare substantiv feminin