eloxa vt [At: DN3 / Pzi: ~xez / E: fr éloxer] (C.i. aluminiul) A oxida electrolitic la suprafață în scopul obținerii unui strat protector.

eloxat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: eloxa] Eloxare.

eloxat2, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ați, ~e / E: eloxa] (D. aluminiu) Care este oxidat electrolitic în scopul obținerii unui strat protector.

ELOXÁT, -Ă, eloxați, -te, adj. (Despre aluminiu, piese din aluminiu) Tratat împotriva oxidării. – Din fr. éloxé.

ELOXÁT, -Ă, eloxați, -te, adj. (Despre aluminiu, piese din aluminiu) Tratat contra oxidării. – Din fr. éloxé.

eloxát adj. m., pl. eloxáți; f. eloxátă, pl. eloxáte

eloxá vb., ind. prez. 1 sg. eloxéz, 3 sg. și pl. eloxeáză

eloxát adj. m., pl. eloxáți; f. sg. eloxátă, pl. eloxáte

ELOXÁ vb. I. tr. (Tehn.) A aplica aluminiului tratamentul eloxării. [< fr. éloxer].

ELOXÁT, -Ă adj. (Despre aluminiu) Tratat contra oxidării. [Cf. fr. eloxé].

ELOXÁ vb. tr. a aplica aluminiului tratamentul eloxării. (< fr. éloxer)

eloxát, -ă adj. (Despre aluminiu) Tratat contra oxidării ◊ „A doua zi i s-a și prezentat la ușa Galeriei de artă un camion de aluminiu «eloxat» (se pare că aceasta înseamnă lustruit) pentru a transporta cele 40 de tablouri până la Bari.” Săpt. 22 III 74 p. 5. ◊ „Întreg plafonul a fost realizat din tablă eloxată de culoare galben-aurie.” R.l. 2 VII 79 p. 5; v. și 27 IX 82 p. 5 (din eloxa; cf. fr. eloxé; DN3, DEX-S)