Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru elitist

elitist, ~─â [At: DEX2 / Pl: ~i╚Öti, ~e / E: eg elitist, fr ├ęlitiste] 1-2 smf, a (Persoan─â) care ader─â la elitism. 3 a De elit─â (1). 4-5 a Care favorizeaz─â elita (1, 7). corectat─â
ELIT├ŹST, -─é, eliti╚Öti, -ste, adj. De elit─â; care favorizeaz─â elita. ÔÇô Din fr. ├ęlitiste, engl. elitist.
ELIT├ŹST, -─é, eliti╚Öti, -ste, adj. De elit─â; care favorizeaz─â elita. ÔÇô Din fr. ├ęlitiste, engl. elitist.
*elit├şst adj. m., s. m., pl. elit├ş╚Öti; adj. f., s. f. elit├şst─â, pl. elit├şste
elit├şst adj. m., pl. elit├ş╚Öti; f. sg. elit├şst─â, pl. elit├şste
ELIT├ŹST, -─é adj. elitar (1). (< fr. ├ęlitiste, engl. elitist)
elit├şst, -─â adj. (livr.) De elit─â, care favorizeaz─â elita ÔŚŐ ÔÇ×Publicul nu mai admite viziuni elitiste, nu-i suport─â pe ┬źperfec╚Ťi┬╗, nu are ce ├«nv─â╚Ťa din cartea unui autor care este, ├«n chip afi╚Öat, un ┬źreu╚Öit┬╗.ÔÇŁ R.lit. 15 VI 73 p. 6 (din fr. ├ęlitiste; DMN 1968; DEX-S)

Elitist dex online | sinonim

Elitist definitie

Intrare: elitist
elitist adjectiv