elipsograf sn [At: ANTONESCU, D. / S și: ellipsograph / Pl: ~e / E: fr ellipsographe] Instrument care servește la descrierea elipselor.

ELIPSOGRÁF, elipsografe, s. n. Instrument care servește la desenarea elipselor. – Din fr. ellipsographe.

ELIPSOGRÁF, elipsografe, s. n. Instrument care servește la desenarea elipselor. – Din fr. ellipsographe.

ELIPSOGRÁF, elipsografe, s. n. Instrument care servește la desenarea elipselor.

elipsográf (-so-graf) s. n., pl. elipsográfe

elipsográf s. n. (sil. -graf), pl. elipsográfe

ELIPSOGRÁF s.n. Instrument cu care se desenează elipsele. [< fr. ellipsographe, cf. fr. ellipse – elipsă, gr. graphein – a scrie].

ELIPSOGRÁF s. n. instrument pentru desenarea elipselor. (< fr. ellipsographe)

ELIPSOGRÁF ~e n. Instrument pentru desenarea elipselor. /<fr. ellipsographe

ELIPSO- „elipsă, eliptic”. ◊ gr. elleipsis „lipsă defect” > fr. ellipso-, germ. id., engl. id. > rom. elipso-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., trilobit din cambrian, cu corpul mic și oval, prezentînd un cefalotorace semicircular; ~graf (v. -graf), s. n., instrument pentru trasarea elipselor; ~id (v. -id), s. n., 1. Suprafață convexă ale cărei secțiuni plane sînt elipse și care posedă trei planuri de simetrie, perpendiculare două cîte două. 2. Corp geometric rezultat din rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale de simetrie; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe elipsoidale.