Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru elevator

elevator2, ~oare a [At: DN / Pl: ~i, ~oare / E: fr elevatoire] 1 Care ridic─â. 2 (├Äs) Mu╚Öchi ~ Mu╚Öchi care, prin contrac╚Ťie, ridic─â anumite segmente ale corpului. 3 (Rar; fig) ├Än─âl╚Ť─âtor. corectat─â
elevator1 sn [At: TURNESCU, MED. OP. 9r / V: (├«nv) ~iu / A: (├«nv) ~vator / Pl: ~i, ~oare / E: fr ├ęl├ęvateur, ger Elevator, cf lat elevator] 1 Instrument chirurgical pentru ├«ndep─ârtarea fragmentelor solide din ╚Ťesuturile vii. 2 Aparat, instala╚Ťie sau dispozitiv al unei instala╚Ťii cu care se ridic─â ╚Öi se transport─â vertical sau aproape vertical ╚Öi pe distan╚Ťe relativ mici materiale grele. 3 Unealt─â cu care se prind ╚Öi se manevreaz─â uneltele de foraj, burlanele etc. ├«n exploat─ârile petroliere sau ├«n lucr─ârile de exploatare.
elevatoriu sn vz elevator
ELEVAT├ôR2, -O├üRE, elevatori, -oare, adj. Care ridic─â; care serve╚Öte la ridicat. ÔÇô Din fr. ├ęl├ęvatoire.
ELEVAT├ôR1, elevatoare, s. n. 1. Instala╚Ťie care serve╚Öte la transportarea materialelor (grele) pe direc╚Ťie vertical─â sau aproape vertical─â ╚Öi pe distan╚Ťe relativ mici. 2. Unealt─â cu care se prind ╚Öi se manevreaz─â pr─âjinile de foraj, burlanele etc. ├«n exploat─ârile petroliere sau ├«n lucr─ârile de explorare. 3. (Med.) Instrument folosit pentru ├«ndep─ârtarea unor elemente dure din ╚Ťesuturi. ÔÇô Din fr. ├ęl├ęvateur, germ. Elevator.
ELEVAT├ôR1, elevatoare, s. n. 1. Instala╚Ťie care serve╚Öte la transportarea materialelor (grele) pe direc╚Ťie vertical─â sau aproape vertical─â ╚Öi pe distan╚Ťe relativ mici. 2. Unealt─â cu care se prind ╚Öi se manevreaz─â pr─âjinile de foraj, burlanele etc. ├«n exploat─ârile petroliere sau ├«n lucr─ârile de explorare. 3. (Med.) Instrument folosit pentru ├«ndep─ârtarea unor elemente dure din ╚Ťesuturi. ÔÇô Din fr. ├ęl├ęvateur, germ. Elevator.
ELEVAT├ôR2, -O├üRE, elevatori, -oare, adj. Care ridic─â; care serve╚Öte la ridicat. ÔÇô Din fr. ├ęl├ęvatoire.
ELEVAT├ôR, elevatoare, s. n. Instala╚Ťie care, f─âr─â a se deplasa ├«n timpul lucrului, serve╚Öte pentru a transporta la o oarecare distan╚Ť─â greut─â╚Ťi mari, materiale etc. Elevatoarele... vor ├«nlocui truda bra╚Ťelor. PAS, Z. II 80. Zgomotul elevatoarelor, b─âtaia pistoanelor, scr├«╚Önetul macaralelor se potolir─â, sc─âz├«nd treptat, ├«n─âbu╚Öite parc─â de-o m├«n─â nev─âzut─â. BART, E. 293. Elevatoare... ridicau paiele de pe din╚Ťii mi╚Öc─âtori ai batozei ╚Öi cl─âdeau singure stogurile galbene ca ni╚Öte cozonaci. ANGHEL, PR. 82. ÔŚŐ (Adjectival) Ma╚Öin─â elevatoare. ÔŚŐ (Anat.) Mu╚Öchi elevator = mu╚Öchi care ridic─â anumite p─âr╚Ťi ale corpului. Mu╚Öchii elevatori ai pleoapei.
elevatór1 adj. m., pl. elevatóri; f. sg. și pl. elevatoáre
elevatór2 s. n., pl. elevatoáre
elevatór adj. m., pl. elevatóri; f. sg. și pl. elevatoáre
elevatór s. n., pl. elevatoáre
ELEVATÓR s. (TEHN.) încărcător.
ELEVAT├ôR s.n. 1. Instala╚Ťie pentru transportul materialelor pe vertical─â sau aproape pe vertical─â la o oarecare distan╚Ť─â; ascensor. 2. (Med.) Instrument pentru ├«ndep─ârtarea din ╚Ťesuturi a unor elemente dure. [Pl. -oare. / cf. fr. ├ęl├ęvateur, germ. Elevator].
ELEVAT├ôR, -O├üRE adj. Care ridic─â. [< fr. ├ęl├ęvatoire].
ELEVAT├ôR1 s. n. 1. utilaj pentru transportul materialelor pe vertical─â la distan╚Ťe mici. 2. unealt─â cu care se manevreaz─â pr─âjinile de foraj, burlanele etc., exploat─ârile petroliere. 3. (med.) instrument pentru ├«ndep─ârtarea din ╚Ťesuturi a unor elemente dure. (< fr. ├ęl├ęvateur, germ. Elevator)
ELEVAT├ôR2, -O├üRE I. adj. care serve╚Öte pentru a ridica. (< fr. ├ęl├ęvatoire)
ELEV├üT├ôR ~o├íre, (~├│ri, ~o├íre) (despre dispozitive) Care contribuie la transportarea ├«nc─ârc─âturilor pe vertical─â sau ├«n direc╚Ťie oblic─â. ÔŚŐ Mu╚Öchi ~ori mu╚Öchi care servesc pentru a ridica unele p─âr╚Ťi ale corpului. /<fr. ├ęl├ęvateur, lat. elevator, ~oris
elevator n. aparat de ridicat greut─â╚Ťi, proviziuni, etc. (= fr. ├ęl├ęvateur).
*elevat├│r, -o├íre adj. (fr. ├ęl├ęvateur, d. lat. elevator, care r├«dic─â). Care r├«dic─â: mu╚Öch─ş elevator─ş. S. n., pl. oare. Ma╚Öin─â care, fiind mi╚Öcat─â pin abur ╚Öi pin ajutoru unu─ş mare lan╚Ť care se ├«nv├«rte╚Öte pe o macara pus─â ├«n v├«rfu unu─ş puternic bra╚Ť de fer, r├«dic─â mar─ş greut─â╚Ť─ş (├«n g─âr─ş, ├«n portur─ş, pe vapoare ╚Ö. a.). V. cra─şnic 2 ╚Öi gru─ş 2.
ELEVATOR s. (TEHN.) încărcător.

Elevator dex online | sinonim

Elevator definitie

Intrare: elevator
elevator adjectiv substantiv neutru
elevatoriu