Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
eleva [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~vez / E: fr élever, lat elevare] (Liv; rar) 1 vt A ridica. 2-3 vtr A evolua. 4-5 vtr A (se) instrui.
elevare sf [At: CONSTANTINESCU, S. I, 70 / Pl: ~vări / E: eleva] (Liv; deseori complinit de „morală”, „spirituală”) Elevație (2).
elevá vb., ind. prez. 1 sg. elevéz, 3 sg. și pl. eleveáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
eleváre s. f., pl. elevări
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ELEVÁ vb. tr. a ridica. (< fr. élever)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
Elevare dex online | sinonim
Elevare definitie
Intrare: elevare
elevare substantiv feminin
Intrare: eleva
eleva verb grupa I conjugarea a II-a
