Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru electrostatic─â

electrostatic, ~─â [At: T. V. IONESCU, E. 14 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ├ęlectrostatique] 1 a Care apar╚Ťine sarcinilor electrice aflate ├«n stare de repaus. 2 a Caracteristic electricit─â╚Ťii aflate ├«n stare de repaus. 3 a Care se bazeaz─â pe fenomenele ce caracterizeaz─â st─ârile electrice statice ale corpurilor. 4 a (├Äs) Ma╚Öin─â ~─â Generator electric care func╚Ťioneaz─â pe baza fenomenului de electrizare. 5 a (D. instrumente de m─âsurat) A c─âror func╚Ťionare se bazeaz─â pe for╚Ťele electrostatice dintre corpuri ├«nc─ârcate cu sarcin─â electric─â. 6 a Care este folosit ├«n electrostatic─â (7). 7 sf Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele care ├«nso╚Ťesc sarcinile electrice aflate ├«n repaus. corectat─â
ELECTROST├üTIC, -─é, electrostatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Referitor la sarcinile electrice aflate ├«n stare de repaus. ÔŚŐ Ma╚Öin─â electrostatic─â = generator electric care func╚Ťioneaz─â pe baza fenomenului de electrizare. 2. S. f. Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele ce ├«nso╚Ťesc sarcinile electrice aflate ├«n repaus. ÔÇô Din fr. ├ęlectrostatique.
ELECTROST├üTIC, -─é, electrostatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Referitor la sarcinile electrice aflate ├«n stare de repaus. ÔŚŐ Ma╚Öin─â electrostatic─â = generator electric care func╚Ťioneaz─â pe baza fenomenului de electrizare. 2. S. f. Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele ce ├«nso╚Ťesc sarcinile electrice aflate ├«n repaus. ÔÇô Din fr. ├ęlectrostatique.
ELECTROST├üTIC─é s. f. Ramur─â a fizicii av├«nd ca obiect studiul fenomenelor care ├«nso╚Ťesc electricitatea static─â.
!electrostátic (-tros-ta-/-tro-sta-) adj. m., pl. electrostátici; f. electrostátică, pl. electrostátice
!electrostátică (-tros-ta-/-tro-sta-) s. f., g.-d. art. electrostáticii
electrost├ític adj. (sil. mf. -sta-) Ôćĺ static
electrostátică s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art. electrostáticii
INDUC╚ÜIE ELECTROST├üTIC─é s. v. electrizare prin influen╚Ť─â.
ELECTROST├üTIC, -─é adj. Care prive╚Öte electricitatea static─â. ÔÖŽ (Despre instrumente de m─âsurat) Bazat pe interac╚Ťiunea dintre dou─â conductoare supuse unei diferen╚Ťe de poten╚Ťial. [Cf. fr. ├ęlectrostatique].
ELECTROST├üTIC─é s.f. Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele ce ├«nso╚Ťesc electricitatea static─â. [Gen. -cii. / < fr. ├ęlectrostatique].
ELECTROST├üTIC, -─é I. adj. referitor la electricitatea static─â. ÔŚŐ (despre instrumente de m─âsurat) bazat pe interac╚Ťiunea dintre dou─â conductoare supuse unei diferen╚Ťe de poten╚Ťial. II. s. f. ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele ce ├«nso╚Ťesc sarcinile electrice aflate ├«n repaus. (< fr. ├ęlectrostatique)
ELECTROST├üTIC─é f. Ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul fenomenelor ce ├«nso╚Ťesc sarcinile electrice ├«n stare de repaus. [G.-D. electrostaticii] /<fr. ├ęlectrostatique

Electrostatic─â dex online | sinonim

Electrostatic─â definitie

Intrare: electrostatic
electrostatic adjectiv
  • silabisire: -sta-
Intrare: electrostatic─â
electrostatic─â substantiv feminin
  • silabisire: -sta-