electropunctură sf [At: NEGULICI / V: (îvr) ~punt~ sf / Pl: ~ri / E: fr électroponcture] Metodă de acupunctură în care acul declanșează impulsuri electrice Si: electroacupunctură.

electropuntură sf vz electropunctură

ELECTROPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electroacupunctură. – Din fr. électroponcture.

ELECTROPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electroacupunctură. – Din fr. électroponcture.

ELECTROPUNCTÚRĂ s.f. (Med.) Metodă de tratament constând în trecerea unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; galvanopunctură. [< fr. électropuncture].

ELECTROPUNCTÚRĂ s. f. tratament terapeutic de trecere a unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; electroacupunctură. (< fr. électropuncture)

electropunctúră s. f. (med.) Electroacupunctură ◊ „Electropunctura – «metamorfoză» modernă, cu urmări spectaculoase, a acupuncturii.” I.B. 31 XII 81 p. 4 (din fr. électroponcture, électropuncture; PR; DN3, DEX-S)