Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru electrooptic─â

electrooptic, ~─â [At: DER / P: ~tro-op~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ├ęlectro-optique] 1 a (D. unele fenomene) Care este produs de ac╚Ťiunea c├ómpului electric asupra emisiunii, absorb╚Ťiei ╚Öi propag─ârii luminii. 2 a (D. dispozitive) Care cuprinde o parte electric─â ╚Öi una optic─â. 3 sf Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele datorate ac╚Ťiunii c├ómpului electric asupra emisiunii, absorb╚Ťiei ╚Öi propag─ârii luminii. 4 sf Teoria electromagnetic─â a luminii.
ELECTRO├ôPTIC, -─é, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electric─â ╚Öi una optic─â. 2. S. f. Teoria electromagnetic─â a luminii. [Pr.: -tro-op-] ÔÇô Din fr. ├ęlectro-optique.
ELECTRO├ôPTIC, -─é, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electric─â ╚Öi una optic─â. 2. S. f. Teoria electromagnetic─â a luminii. ÔÇô Din fr. ├ęlectro-optique.
electro├│ptic adj. m., pl. electro├│ptici; f. electro├│ptic─â, pl. electro├│ptice
electro├│ptic─â s. f., g.-d. art. electro├│pticii
electro├│ptic adj. Ôćĺ optic
electro├│ptic─â s. f., g.-d. art. electro├│pticii
ELECTRO├ôPTIC, -─é adj. Referitor la electrooptic─â. ÔÖŽ (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electric─â ╚Öi una optic─â. [< fr. ├ęlectro-optique].
ELECTRO├ôPTIC─é s.f. Ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele datorate ac╚Ťiunii c├ómpului electric asupra luminii. [Pron. -tro-op-, gen. -cii. / < fr. ├ęlectro-optique].
ELECTRO├ôPTIC, -─é I. adj. referitor la electrooptic─â. II. s. f. ramur─â a fizicii care studiaz─â fenomenele datorate ac╚Ťiunii c├ómpului electric asupra luminii. (< fr. ├ęlectro-optique)

Electrooptic─â dex online | sinonim

Electrooptic─â definitie

Intrare: electrooptic
electrooptic adjectiv
Intrare: electrooptic─â
electrooptic─â substantiv feminin