electronavigație sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr électronavigotion] Metodă de navigație de coastă cu ajutorul aparatelor electrice.

ELECTRONAVIGÁȚIE, electronavigații, s. f. Metodă de navigație de coastă cu ajutorul aparatelor electrice de navigație. – Din fr. électronavigation.

ELECTRONAVIGÁȚIE, electronavigații, s. f. Metodă de navigație de coastă cu ajutorul aparatelor electrice de navigație. – Din fr. électronavigation.

electronavigáție (-ți-e) s. f., art. electronavigáția (-ți-a), g.-d. art. electronavigáției; pl. electronavigáții, art. electronavigáțiile (-ți-i-)

electronavigáție s. f. → navigație

ELECTRONAVIGÁȚIE s.f. Metodă de navigație costieră cu ajutorul aparatelor electrice de navigație. [Gen. -iei. / cf. fr. électronavigation].

ELECTRONAVIGÁȚIE s. f. (mar.) metodă de navigație costieră cu ajutorul aparatelor electrice de navigație. (< fr. électronavigation)