Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru electromagnetism

electromagnetism sn [At: PROP─é╚śIREA (1844), 210 1/24 / S ╚Öi: (├«nv) electromagnetism / E: ger Elektromagnetismus, fr ├ęlectromagn├ętisme] 1 Proprietate pe care o au corpurile str─âb─âtute de curen╚Ťi electrici de a ac╚Ťiona ├«ntre ele sau cu magne╚Ťii. 2 Totalitate a fenomenelor de ac╚Ťiune ╚Öi interac╚Ťiune ├«ntre corpurile str─âb─âtute de curen╚Ťi electrici sau ├«ntre acestea ╚Öi magne╚Ťi. 3 Ramur─â a fizicii care studiaz─â c├ómpul magnetic produs de sarcinile electrice ├«n mi╚Öcare, ac╚Ťiunea c├ómpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice ╚Öi cele magnetice, fenomenul induc╚Ťiei electromagnetice etc. 4 (Rar) Folosire a magnetismului sau a c├ómpului magnetic ├«n tratamentul diferitelor afec╚Ťiuni nevralgice.
ELECTROMAGNET├ŹSM s. n. Ramur─â a electricit─â╚Ťii care studiaz─â c├ómpul magnetic produs de sarcinile electrice ├«n mi╚Öcare, ac╚Ťiunea c├ómpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice ╚Öi cele magnetice, fenomenul induc╚Ťiei electromagnetice etc. ÔÇô Din fr. ├ęlectromagn├ętisme, germ. Elektromagnetismus.
ELECTROMAGNET├ŹSM s. n. Ramur─â a electricit─â╚Ťii care studiaz─â c├ómpul magnetic produs de sarcinile electrice ├«n mi╚Öcare, ac╚Ťiunea c├ómpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice ╚Öi cele magnetice, fenomenul induc╚Ťiei electromagnetice etc. ÔÇô Din fr. ├ęlectromagn├ętisme, germ. Elektromagnetismus.
ELECTROMAGNET├ŹSM s. n. Totalitatea fenomenelor de ac╚Ťiune ╚Öi interac╚Ťiune ├«ntre corpurile str─âb─âtute de curen╚Ťi electrici sau ├«ntre acestea ╚Öi magne╚Ťi; studiul acestor fenomene.
electromagnet├şsm s. n.
electromagnet├şsm s. n.
ELECTROMAGNET├ŹSM s.n. Ramur─â a fizicii care studiaz─â propriet─â╚Ťile magnetice ale curen╚Ťilor electrici ╚Öi aplica╚Ťiile lor. [Cf. fr. ├ęlectromagn├ętisme].
ELECTROMAGNET├ŹSM s. n. ramur─â a fizicii care studiaz─â interac╚Ťiunile dintre curen╚Ťii electrici ╚Öi c├ómpurile magnetice. (< fr. ├ęlectromagn├ętisme)
ELECTROMAGNET├ŹSM n. Ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studiul fenomenelor electrice ╚Öi magnetice. /<fr. ├ęlectromagn├ętisme, germ. Elektromagnetismus
electro-magnetism n. partea fizicei ce tratează despre raporturile între electricitatea și magnetismul.
*electromagnet├şzm n., pl. e. Acea parte a fizici─ş care trateaz─â despre raporturile dintre electricitate ╚Öi magnetizm.

Electromagnetism dex online | sinonim

Electromagnetism definitie

Intrare: electromagnetism
electromagnetism substantiv neutru