electroluminescență sf [At: LTR2 / Pl: ~țe / E: fr électroluminescence] Lumină produsă de unele substanțe sub acțiunea câmpului electric.

ELECTROLUMINESCÉNȚĂ s. f. Lumină produsă de unele substanțe sub acțiunea câmpului electric. [Var.: electroluminiscență s. f.] – Din fr. électroluminescence, germ. Elektrolumineszenz.

ELECTROLUMINISCÉNȚĂ s. f. v. electroluminescență.

ELECTROLUMINESCÉNȚĂ s. f. Lumină produsă de unele substanțe sub acțiunea câmpului electric. – Din fr. électroluminescence, germ. Elektrolumineszenz.

!electroluminescénță/electroluminiscénță s. f., g.-d. art. electroluminescénței/electroluminiscénței

electroluminescénță s. f., g.-d. art. electroluminescénței

ELECTROLUMINESCÉNȚĂ s.f. Luminescență produsă sub acțiunea unei descărcări electrice într-un gaz rarefiat. [Cf. fr. électroluminescence, germ. Elektroluminiszenz].

ELECTROLUMINESCÉNȚĂ s. f. luminescență produsă sub acțiunea unei descărcări electrice într-un gaz rarefiat. (< fr. électroluminescence)